Connect with us

Eveniment

Când a mințit?/ Florin Cîțu, după incendiul de la Matei Balș, 29 ianuarie 2021 – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Cercetează penal numai presupusele infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, indiferent că este o sesizare din oficiu (a unui procuror) sau sesizare venita de la o persoana.

Toți procurorii din SIIJ, inclusiv procurorul șef, sunt desemnați de CSM.

Așa că nu e nici treaba Guvernului, nici a parlamentarilor, nici a Președintelui, nici măcar a Ministrului Justiției care procuror ajunge la SIIJ.

Politicul nu are nicio influență în desemnarea procurorilor de la SIIJ.

Acesta pare sa fie si motivul de jelanie al politicienilor care vor să o desființeze, promovând proiecte de lege, în mod repetat, în acest sens și trăgând sfori pe la ”stăpânire”.

SIIJ -ul face numai urmărirea penală, adică face cercetarea în urmărirea penală ca să strângă probe și în apărare și în acuzare pentru a concluziona dacă s-a săvârșit o infracțiune sau nu.

Dacă zice SIIJ -ul că un magistrat NU a săvârșit o infracțiune, că așa i-a ieșit din cercetare, îi dă clasare.

Persoana care s-a plâns împotriva magistratului poate să critice ce a zis SIIJ-ul și în final sa ajungă in fața unui judecător care să verifice dacă SIIJ-ul și-a fundamentat suficient soluția sau nu. In cazul in care persoana are dreptate, dosarul e trimis înapoi la SIIJ pentru a cerceta ce nu a cercetat.

Dacă zice SIIJ-ul că un magistrat A SAVARSIT o infracțiune, că așa i-a rezultat din probe, face rechizitoriul și îl trimite în judecată pentru ca un judecător să cerceteze și să constate dacă magistratul respectiv a săvârșit infracțiunea și să îl condamne, iar dacă nu a săvârșit-o să-l achite.

Procurorii din cadrul SIIJ nu reprezintă SIIJ-ul în instanță (în fața judecătorului) și nu susțin nici rechizitoriul (de ce a făcut magistratul respectiv o infracțiune) și nici de ce nu a făcut bine SIIJ că a dat clasare (dacă ne plângem noi că nu e bine ce a făcut SIIJ).

Cine reprezintă în instanță?

Dosarele SIIJ sunt susținute in instanța de procurorii din cadrul secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau din parchetul de pe lângă instanța de apel investită cu judecarea cauzei.

Adică, dosarele SIIJ sunt susținute in instanță de procurori din altă structură de parchet.

Soluțiile procurorilor (clasare sau renunțare la urmărirea penală) sau trimiterile in judecata trebuie să se fie bazate pe probe și nu pe povești.

Procurorul care merge în instanță, vede dosarul de la SIIJ, își face el singur o părere pe baza probelor care sunt în dosar și susține în fața judecătorului dacă ce a făcut SIIJ e fondat sau nu.

E normal să fie așa? Este, pentru că zice Constituția, la art. 131 alin. (1) și (2), că procurorii reprezintă interesele generale ale societății şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertățile cetățenilor.

Adică, procurorul nu are rolul să obțină o condamnare cu orice preț.

Procurorul trebuie să cerceteze sesizarea apărând atât drepturile magistratului împotriva căruia s-a formulat, cat și drepturile celui care s-a plâns împotriva magistratului.

Or, judecătorul trebuie să dea soluția, pe bază de probe, nu pe invenții, nu pe povești, nu pe presupuneri sau păreri.

Până aici toate bune și frumoase.

Să vedem acum ce a fost și la ce se vrea să ne întoarcem și cum ne afectează pe fiecare dintre noi.

Ce zice proiectul ăsta de lege mult dezbătut că va urma?

Păi va urma exact ce a fost.

Adică, magistrații vor fi cercetați de orice parchet care are competența conform legii, respectiv de parchetele de pe lângă curțile de apel, Parchetul de pe lângă ICCJ, DNA sau DIICOT.

Care e buba în situația asta?

Aceeași structură care face urmărirea penală reprezintă și în instanță.

Dar structura aia care face urmărirea penală nu are în competență să îl cerceteze numai pe magistrat. Ea poate să te cerceteze și pe tine.

Așa că să zicem că tu ai un dosar penal și ești chemat de procuror la audieri și nu îi place fața ta sau cum vorbești și i se pune pata pe tine, cu toate că nu ai făcut nimic din punct de vedere penal.

Sau face cercetări procurorul și nu prea găsește probe că ai săvârșit o infracțiune, dar pentru că are o imaginație bogată sau ”simte” el că parcă ai făcut ceva, te trimite în judecată și nu îi prea ține probatoriul.

Așa că se gândește el: cum să fac să nu îți dea judecătorul achitare și să se facă de râs că te-a trimis în judecată?

Variante pe care le poate găsi:

1. caută el puțin prin structura lui și vede că judecătorul care analizează cauza are o plângere. Hopa! Ce bine! Ia să îi aducă el aminte de plângerea aia, ca să înțeleagă judecătorul ăla că mai ușor cu probele, nu prea-s necesare, e suficient ce a zis procurorul.

(Poate să fie și situația inversă, când îi place procurorului prea mult de ăla împotriva căruia ai făcut tu plângere și cu toate că a săvârșit infracțiunea de care te-ai plâns, nu vrea să îl trimită în judecată, așa că mai ușor cu cercetarea, doar nu o fi prost să strângă probe în acuzare și nu mai are ce să îi facă. Și în situația asta poate să îi amintească judecătorului că are o plângere pe la structura lui și ar fi bine ca mai ușor cu ”rigiditatea”);

2. caută el prin dosarele lui și vede ce dosar a avut la judecătorul respectiv. Inventează el că nu e bună soluția pe care a pronunțat-o, face un frumos proces-verbal de sesizare din oficiu, după care călare pe judecător. Ori cere un mandat de supraveghere că doar doar o găsi că judecătorul respectiv săvârșește vreo infracțiune, ori îl cheamă la audieri ca să știe că e vizat de un dosar penal. Se prinde judecătorul că are o cauză pe rol instrumentată de procurorul respectiv, nici nu e nevoie să îi atragă atenția direct. Așa că între a plânge maică-sa sau să plângă maică-ta alegerea nu e grea.

3. are el un cetățean pe care îl cercetează, cu dosare multe, îi sugerează că dacă ar ști ceva de judecătorul X ce bine i-ar fi. Sare ăla repede cu denunțul, că doar nu e prost să rateze ocazia și să nu își ușureze situația.

Cam astea ar fi, în mare, variantele.

Drept urmare, cam care e situația cu judecătorul care poate să analizeze rechizitoriul sau plângerea ta? Dă el soluția liniștit pe probele din dosar? Sau se gândește că poate-l supără pe domn procuror? Ce părere ai? Cred că se gândește mult dacă să îl supere sau nu pe domn procuror, că știe că au mai ajuns unii la pușcărie din cauza asta.

Și uite așa independența și imparțialitatea judecătorului care judecă cauza ta nu prea mai există.

Dreptul la un proces echitabil, de care zice Constituția că trebuie să iți fie garantat, dispare, rămânând numai pe hârtie.

Variantele pe care le-am prezentat nu sunt imaginare. Ele s-au dovedit a fi reale și puse în practică.

Inspecția judiciară a analizat activitatea DNA pe perioada 2014-2018 (când DNA-ul cerceta judecătorii) și s-a constatat că au fost asemenea cazuri. Raportul îl găsiți aici:

CSM a analizat Raportul Inspecției Judiciare referitor la activitatea DNA și l-a aprobat prin hotărârea nr. 225/15.10.2019. Dacă citiți concluziile de la paginile 121-127, vă cam ia cu fiori.

Hotărârea CSM o găsiți aici:

CSM în avizul negativ pe care l-a dat în ședința din 11.02.2021 a arătat, pe larg, ce înseamnă independența magistraților și de ce trebuie ca ea să existe în mod real pentru a nu fi afectat chiar dreptul la un proces echitabil al cetățeanului, făcând trimitere și la ce a fost pe timpul DNA așa … succint.

Verificată, însă, a fost numai activitatea DNA, nu și a celorlalte structuri de parchet. Dacă s-ar verifica și pe acolo cine știe ce fiori ne-ar mai lua, când am vedea rezultatele verificării.

Ați înțeles de ce trebuie să ne intereseze pe noi, cetățenii, care e soarta SIIJ?

Pentru că altfel, ne vom duce mereu cu teama în instanță și nu vom ști dacă s-au făcut presiuni asupra judecătorul care ne judecă cauza pentru a da soluția aia care trebuie și nu aia care rezultă din lege și probe.

Dacă vom accepta ca judecătorul care ne soluționează cauza să fie cercetat de aceeași structură de parchet care ne cercetează și pe noi, niciodată nu vom avea certitudinea că acel judecător este cu adevărat imparțial și independent, dezvaluie Elena Radu. (Cristina T.).

Facebook Comments

Eveniment

Seful Poliției Române, chestorul Eduard Mirițescu, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului Curții de Apel Bacău/AUDIAT – ieri – de procurori în cazul CRIMELOR DE LA ONEȘTI – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Mai mulți polițiști au fost audiați de procurorii Parchetului Curții de Apel  Bacău în cadrul dosarului penal pentru neglijență în serviciu deschis după intervenția ratată a autorităților în cazul luării de ostatici de la Onești, soldată cu doi morți. Anchetatorii Parchetului Curții de Apel au deschis o anchetă după ce polițiștii băcăuani au reclamat faptul că bărbații uciși de Gheorghe Moroșan nu au putut fi salvați din cauza faptului că persoane din conducerea Inspectoratului General al Poliței (IGPR) ar fi refuzat să trimită, la fața locului, trupele SIAS, cu toate că legea le impunea acest lucru. Vizați de ancheta procurorilor sunt chestorii Eduard Mirițescu, adjunct al IGPR și Alexandru Scurtu, șeful SIAS.
Doi oameni au murit, în seara zilei de 1 martie, după ce, timp de cinci ore, au fost ținuți ostatici de Gheorghe Moroșan, un recidivist în vârstă de 68 de ani. Acesta voia, de fapt, să rezolve o problemă legată de faptul că juriștii combinatului Chimcomplex îi executaseră silit apartamentul, după ce nevasta lui, care a lucrat acolo ca gestionară, ar fi provocat, din neglijență, o pagubă în valoare de peste 200.000 de euro.
Timp de cinci ore, Gheorghe Moroșan a încercat să negocieze cu autoritățile, amenințând că, dacă nu va obține, urgent, o hotărâre judecătorească favorabilă sau despăgubiri în valoare de 300.000 de euro, îi va ucide pe cei doi bărbați cu un cuțit de mari dimensiuni.
pre seară, unul dintre ostatici nu a mai suportat teroarea psihică la care fusese supus atâta amar de vreme și l-a lovit pe Moroșan cu piciorul, peste gleznă. Atunci, răpitorul a luat cuțitul și i-a omorât pe amândoi după ce i-a înjunghiat cu bestialitate.
După capturarea criminalului și a soției sale, care l-a ajutat să sechestreze victimele, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au început audierea tuturor polițiștilor implicați în misiunea de salvare.
Polițiștii au spus că s-a așteptat sprijin de la București
Cu această ocazie, anchetatorii au aflat, de la polițiștii băcăuani, că în, ziua tragediei, s-ar fi solicitat sprijin de la București, pentru trimiterea trupelor SIAS, obligate, prin lege, să intervină în cazul luărilor de ostatici. Aceștia au afirmat că șefii de atunci ai Poliției Române ar fi anunțat, inițial, că trimit un elicopter la Onești, însă, în cele din urmă, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Ca urmare, au fost demarate cercetări și pentru o presupusă neglijență în serviciu, însă, pentru că declarațiile martorilor îi indicau pe chestorii Eduard Mirițescu și Alexandru Scurtu, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au fost nevoiți să decline competența către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.
Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii Parchetului Curții de Apel au făcut primele audieri abia in luna iunie, iar până în data de 16 iunie au luat declarații de la polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Bacău. Sursele citate au mai precizat că majoritatea polițiștilor interogați ar fi indicat faptul că atât luptătorii SAS Bacău cât și comisarul șef Adrian Tuluc, la momentul respectiv adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție, ar fi fost înștiințați că, la Onești, urmează să ajungă trupele SIAS.
Ieri, Eduard Mirițescu –  a fost audiat si la plecarea din parchet era cam palid si mainile ii tremurau.
Reamintim ca, fostul șef al Poliției Române, care în prezent este împuternicit adjunct al acestei instituții, chestorul Eduard Mirițescu, a fost implicat, in luna mai 2021, într-un accident rutier, după ce mașina pe care o conducea s-a ciocnit, violent, cu un alt autoturism. Atât ofițerul, care se afla la volanul mașinii sale de serviciu, cât și șoferul celuilalt vehicul, au scăpat nevătămați. Autoturismele au suferit, însă, daune importante.
Chestorul se îndrepta la primele ore ale dimineții, către București, în condițiile în care locuiește în județul Prahova și face naveta. Potrivit unor surse din IGPR, pe raza localității prahovene Pucheni, automobilul condus de Mirițescu, aflat în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne, ar fi fost lovit, din spate, de o altă mașină.
Conform surselor citate, în urma impactului, cele două autoturisme au suferit daune, însă niciunul dintre șoferi nu a fost rănit. Adjunctul Poliției Române nu ar fi vrut să facă o înțelegere amiabilă cu șoferul vinovat și a ales să apeleze la Poliție.
În consecință, șoferul care nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoate în raport cu autoturismul care circula în față, a fost amendat contravențional și a primit trei puncte de penalizare (vax albina).
Chestorul Eduard Mirițescu s-a aflat la conducerea Poliției Române timp de aproape opt luni, după ce, la începutul lunii septembrie, chestorul Liviu Vasilescu a demisionat din funcție după ce a recunoscut că a negociat cu familia liderului interlop Emi Pian, pentru ca acesta să fie îngropat în secret, mai devreme decât era programat.
Scaunul rămas vacant a fost ocupat de Mirițescu, numit șef interimar, până la numirea unei persoane care să fie considerată competentă pentru ocuparea celei mai înalte funcții din Poliția Română. Potrivit legii, inspectorul gemneral este numit de către primul ministru și ocupă o funcție de secretar de stat.
Eduard Mirițescu are un CV bogat la capitolul studii, are trei facultăți și mai multe masterate. În afara Academiei de Tehnică Militară Bucureşti/ Facultatea de Electronică şi Informatică, el a absolvit și Academia de Studii Economice Bucureşti/ Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi Facultatea de Drept, dar şi Administraţie Publică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. De asemenea, a absolvit mai multe programe de masterat la Universitatea Ecologică Bucureşti, Facultatea de Drept şi la Academia de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti.

Eduard Mirițescu are 51 de ani și este căsătorit cu Ancuța Mirițescu, directoarea colegiului tehnic ”Elie Radu” din Ploiești. Conform celei mai recente declarații de avere depusă de Eduard Mirițescu, acesta nu are nicio locuință în proprietate (oare beneficiaza de apartament de serviciu?), însă cu soția are un teren în comuna Măneciu Ungureni din Prahova. Cei doi soți au și o mașină, Mazda din 2008. Eduard Mirțescu are trei conturi bancare, unul în valoare de 74.969 ei, cel de-al doilea de 144.119 lei, iar al treilea de 27.389 lei. Vom reveni. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Filaje și interceptări telefonice intr-unul dintre cele mai complexe dosare de contrabandă in care sunt implicați vameși și polițiști de frontieră din Iași – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Ieri seara s-a tinut sedinta pe Bucuresti a P.M.P.

Cei care cunosc sistemul isi vor da seama ca aceasta sedinta a fost live pentru organele de cercetare penala.

Iata ca desi cateva persoane au sarit de „cur” (scuzati, nu puteam sa scriem fund la asemenea specimene) in sus si au facut fel de fel de plangeri penale HILARE impotriva ziarului Incisiv de Prahova pentru a ii opri/stopa dezvaluirile, procurorii fac lumina si confirma in TOTALITATE dezvaluirile noastre.

Un consilier general din partea PMP a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzat de trafic de influenţă. De asemenea, un consilier local din Sectorul 2, tot de la PMP, a fost reţinut fiind acuzat de instigare la trafic de influenţă şi luare de mită. Dosarul are legătură cu amplasarea a 50 – 100 de panouri publicitare în Sectorul 2.

De retinut!

Consilierul general (Militaru Marian-Cătălin) din partea PMP este si PRESEDINTELE PMP SECTOR 2., ales in data de 09 iulie a.c. Pam, pam…

Şerpescu Cătălin Constantin, tot din partea PMP, este secretar general adjunct la Organizatia PMP Bucuresti! Pam, pam…

Surse judiciare au confirmat pentru ziarul nostru ca in acest caz urmeaza sa aiba loc si alte retineri de la PMP Bucuresti, si nu numai!!!

”La data de 25.10.2021, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor: M.M.C. – consilier general în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, Ş.C.C. – consilier în cadrul Consiliului Local Sector 2 sub aspectul infracţiunii de instigare la trafic de influenţă şi luare de mită, respectiv R.C. sub aspectul infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă şi dare de mită”, a transmis, marţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Consilierul general este Militaru Marian-Cătălin, din partea PMP, iar consilierul din Sectorul 2 este Şerpescu Cătălin Constantin, tot din partea PMP.

Potrivit procurorilor, în 06.07.2021, consilierul general, la instigarea şi cu ajutorul consilierului local, dar şi cu complicitatea celuilalt inculpatul, om de afaceri, a pretins de la primarul Sectorului 2 ca acesta să fie de acord cu emiterea actelor administrative necesare unei societăţi controlate de omul de afaceri pentru amplasarea a 50-100 de panouri publicitare închiriabile pe domeniu public al Sectorului 2 .

În schimb, consilierul a promis că ” prin influenţa pe care o are asupra consilierilor locali Ş.C.C. şi I.F.I. din partea aceleiaşi formaţiuni politice, îi va determina să-şi exercite dreptul de vot într-un mod favorabil Primarului pe durata actualului mandat. Totodată, la data de 08.09.2021 inculpatul M.M.C. a pretins suplimentar de la aceeaşi persoană, în schimbul folosirii aceleiaşi influenţe asupra consilierului I.F.I. şi pentru ca acesta să voteze în acelaşi mod, ca Primarul sectorului 2 să-i găsească consilierul menţionat un loc de muncă”.

”La data de 05.08.2021 şi în contextul intermedierii ofertei de traficare a influenţei lui M.M.C. faţă de Primarul Sectorului 2, inculpatul Ş.C.C. care, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 2, era unul dintre cei care urma să voteze în modul promis, a pretins în numele său şi în interes personal de la Primarul sectorului 2 ca acesta să-i găsească inculpatului M.M.C. un loc de muncă. Aceasta a fost o cerinţă proprie şi suplimentară celei referitoare la exercitarea favorabilă a atribuţiilor de Primar raportat la panouri. La data de 18.08.2021, în contextul detalierii modului concret în care dorea, alături de inculpaţii M.M.C. şi Ş.C.C., ca Primarul Sectorului 2 să-şi exercite favorabil atribuţiile de serviciu raportat la emiterea actelor administrative necesare amplasării panourilor (anume să fie valabile mai mult de 5 ani), inculpatul R.C. i-a promis primarului sprijin cu ocazia alegerilor locale ce vor avea loc în anul 2024, prin acordarea unor condiţii avantajoase de folosire a acelor panouri pentru expunere publică în campania electorală, în schimbul emiterii acelor acte administrative necesare pentru amplasarea aceloraşi panouri”, au precizat procurorii. Aceştia au transmis că a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti în vederea luării măsurii arestării preventive a inculpaţilor pe o durată de 30 de zile.

Vom reveni, cu dezvaluiri halucinante, despre aceasta grupare cu „conotatii” si in PMP Prahova. Aviz „merelor” de la Sectorul 6 PMP Bucuresti. (Cristina T.).

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Scheleţii (cu Damf Penal) din dulapul premierului desemnat /Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

A aparut o noua hotarare judecatoreasca devastatoare pentru dusmanii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). La 8 septembrie 2021, judecatoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu si Ana-Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au cumintit pe fostii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu „Portocala” (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga) cand acestia s-au ridicat impotriva sectiei speciale, dezvaluie Lumea Justitiei.

Mai exact, dupa cum puteti citi in incheierea anexata la final (publicata miercuri, 29 septembrie 2021, de G4media.ro), „inculpatul B.” (usor de identificat in persoana lui Negulescu) a ridicat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre SIIJ, raportat si la Decizia nr.390 din 8 iunie 2021 a Curtii Constitutionale. Argumentele din exceptie au fost insusite de catre „inculpatul A.” (Onea). Neavand la dispozitie exceptia, dar judecand dupa argumentele ICCJ, ne ramane de presupus ca „Portocala” si Lucica i-au cerut instantei sa nu tina cont de Decizia CCR 390/2021, ci in schimb sa aplice Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, prin care CJUE s-a pronuntat impotriva SIIJ.

Pe de alta parte, cele trei judecatoare supreme le-au inchis gura fostelor glorii ale „Unitatii Haules”, explicandu-le de ce decizia citata a Curtii Constitutionale are prevalenta in fata unei decizii a CJUE. Dupa cum veti vedea mai jos, completul Barbu-Marcu-Iancu nu a facut altceva decat sa ia cu copy-paste pasaje din Decizia CCR 390/2021. Mentionam ca a existat o opinie separata, dar nu in sensul admiterii aberatiilor lui Mircea Negulescu si Lucian Onea, ci pentru pronuntarea asupra lor odata cu solutionarea fondului cauzei penale.

Iata principalul fragment din incheierea ICCJ din 8 septembrie 2021 (dosar nr. 1916/1/2019):

Asupra cererii formulate de aparatorul ales al inculpatului B. Privind exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie:

In opinie majoritara, urmeaza a respinge exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie invocata de aparatorul ales al inculpatului B., insusita si de catre inculpatul A..

1. Drept urmare, asupra exceptiei privind nulitatea absoluta a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de S.I.I.J., invocata de inculpatul B., insusita si de inculpatul A., Inalta Curte constata ca, in baza Hotararii C.J.U.E, din 18 mai 2021 nu poate fi retinuta si constatata pretinsa necompetenta a organului de urmarire penala in instrumentarea cauzei de fata.

2. Se retine astfel ca prin Hotararea C.J.U.E mai sus evocata s-a stabilit, intre altele, ca art.2 si art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din art.47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. […]

Deopotriva, se retine, ca prin aceeasi hotarare a C.J.U.E, s-a stabilit ca principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E.

Avand in vedere aspectele asupra carora C.J.U.E s-a pronuntat prin hotararea precitata, aspecte care decurg din dreptul Uniunii si, in special, din valoarea statului de drept prevazuta la art.2 din T.U.E, Curtea Constitutionala a Romaniei a analizat, potrivit competentei sale, in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.l alin. (3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza S.I.I.J.

Prin decizia nr.390/08.06.2021 Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea nationala care guverneaza infiintarea S.I.I.J respecta prevederile constitutionale cuprinse in art.l alin.(3) referitoare la statul de drept si in art.21 alin. (1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si implicit este in acord cu prevederile art.2 si ale art.19 alin. (1) din T.U.E, argumentele formulate in sprijinul concluziei exprimate regasindu-se in paragrafele 56 – 76 ale deciziei.

La paragraful 80 din decizia nr.390, in examinarea aspectului referitor la interpretarea principiului ‘suprematiei dreptului Uniunii’, din perspectiva caruia CJUE stabilise ca acesta se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit caruia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala pe care o considera contrara dreptului Uniunii, Curtea Constitutionala a subliniat ca ‘o instanta judecatoreasca are abilitatea sa analizeze conformitatea unei dispozitii ‘din legile interne’, deci apartinand dreptului intern cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, Curtea constata ca, prin notiunile de ‘legi interne’ si ‘drept intern’, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala, Legea fundamentala prezervandu-si pozitia ierarhic superioara in virtutea art. 11 alin. (3). Asa fiind, atunci cand stabileste ca ‘prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne’, art. 148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionale prin prisma art. 148 din Constitutie, cu dispozitiile de drept european. Sistemul dreptului romanesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de catre statul roman si care trebuie sa fie in consonanta cu principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii, care sunt de esenta cerintelor statului de drept, principii inscrise in art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’, unica autoritate legiuitoare a tarii fiind Parlamentul, avand in vedere ca statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. Democratia constitutionala, intr-un stat de drept, nu este insa o abstractie, ci este o realitate a unui sistem in cadrul caruia suprematia Constitutiei limiteaza suveranitatea legiuitorului, care in procesul de creare a normelor juridice si de adoptare a unor acte normative trebuie sa tina cont de o serie de principii de rang constitutional (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 73).

De asemenea, retine Inalta Curte ca fiind deosebit de relevant in cauza paragraful 84 din decizia nr.390 unde se mentioneaza ca ‘C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (paragraful 177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art. 4 din TUE.

Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene’. In continuare, instanta de contencios constitutional a aratat ca, in aplicarea Hotararii C.J.U.E din 18 mai 2021, ‘judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unei recomandari in detrimentul legislatiei nationale intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci, nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna. Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult in ipoteza in care legislatia nationala a fost declarata conforma Constitutiei de catre instanta constitutionala nationala prin prisma dispozitiilor art.148 din Constitutie’. (paragraful 85), concluzie intarita si de necesitatea respectarii principiului securitatii juridice, care ar fi incalcat in masura in care unele instante ar lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele ar aplica aceleasi reglementari nationale considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei fiind puternic afectat.

In raport de cele aratate, Inalta Curte retine ca aspectele constatate si analizate prin Hotararea C.J.U.E din 18 mai 2021 nu creeaza obligatii in sarcina instantelor de judecata, alte organe ale statului fiind abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor de referinta enuntate in anexa la Decizia nr. 2006/928, iar necompetenta materiala a organului de urmarire penala nu poate fi constatata in raport de existenta in fondul activ al legislatiei a unor norme care stabilesc tocmai competenta respectivului organ de urmarire penala.

Cu alte cuvinte, necompetenta organului judiciar nu poate fi declarata pe baza competentei stabilite prin lege”.

* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Maramureș

Exclusiv3 zile inainte

Te gandesti sa inchiriezi o masina? Iata ce este necesar sa cunosti

Ai nevoie de o masina si te gandesti sa apelezi la un serviciu de tipul car rental Bucuresti, insa nu...

Exclusiv4 zile inainte

Cand trebuie sa folosesti solutii antiparazitare?

Ai indoieli sau crezi ca animalul tau de companie are purici? Prezenta puricilor pe caine nu este usor de detectat...

Exclusiv4 zile inainte

Cauti baterii sanitare? Descopera 5 elemente importante de care sa tii cont!

Vrei sa faci cateva schimbari in casa, astfel incat sa te bucuri de mai mult confort? Incepe prin a modifica...

Exclusiv4 zile inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii REAL TRADING ANIMAL’S VASILE SATU MARE SRL

23.11.2021 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății REAL TRADING ANIMAL’S VASILE SATU MARE  SRL SC REAL TRADING ANIMAL’S VASILE...

ExclusivO săptămână inainte

Descopera 5 motive pentru care ar trebui sa folosesti apa de gura zilnic!

Desi cei mai multi oameni urasc rutina, atunci cand vine vorba de sanatatea corpului tau, un program bine stabilit este...

pompa de apa submersibila pompa de apa submersibila
UncategorizedO săptămână inainte

Pompa de apa – submersibila sau nu? Ce ar trebui sa alegi?

Atunci cand vrei sa iti cumperi o pompa de apa, trebuie sa te decizi daca vrei ca aceasta sa fie...

ExclusivO săptămână inainte

Afla despre numeroasele avantaje oferite de SEO!

Motoarele de cautare nu numai ca proceseaza tone de surse web pentru a-si servi clasamentele, ci depun eforturi si pentru...

ExclusivO săptămână inainte

Invata sa spui NU – Ziarul Nationalul

Desi pare un sfat aproape pueril la prima vedere, negatia iti va fi de mare folos in contextul in care...

ExclusivO săptămână inainte

Cât de important este sportul în viața de zi cu zi?

Cât de important este sportul în viața de zi cu zi? Exercițiile fizice, alături de o alimentație sănătoasă, ar putea...

Social2 săptămâni inainte

Freza de Zăpadă Rotakt – Utilajul care-ţi face iarna mai uşoară

Pentru că iarna bate la uşă, iar fulgii de nea vor începe curând să se aşterne peste curţile noastre, va...

Eveniment2 săptămâni inainte

Seful Poliției Române, chestorul Eduard Mirițescu, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului Curții de Apel Bacău/AUDIAT – ieri – de procurori în cazul CRIMELOR DE LA ONEȘTI – Ziarul Incisiv de Prahova

Mai mulți polițiști au fost audiați de procurorii Parchetului Curții de Apel  Bacău în cadrul dosarului penal pentru neglijență în...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Pentru eficientizarea costurilor la căldură, Alma Parchet recomandă montarea de parchet stratificat pentru sisteme încălzire prin pardoseală

  Anul 2021 nu se arată blând cu românii. Temperaturile tomnatice și-au făcut simțită prezența timpuriu. Prețul la energie crește,...

Afaceri3 săptămâni inainte

Cum sa alegi piese auto pentru reparatii?

Reparatia cutiei de viteze la camioane este un proces important in intretinerea vehiculelor de transport. Camioanele trebuie sa faca drumuri...

Afaceri3 săptămâni inainte

Care sunt avantajele oferite de alegerea unei tamplarii PVC?

PVC-ul este un material extrem de raspandit si popular. Un material care le permite usilor, ferestrelor sau roletelor sa reziste...

Afaceri3 săptămâni inainte

Ferestrele cu profile PVC Klass asigura protectie suplimentara impotriva capriciilor iernii

Intr-o tara cu anotimpuri diverse precum Romania, proprietarii de case si constructorii trebuie sa ia in considerare toate aspectele anotimpurilor...

Bijuteria Mataranga Bijuteria Mataranga
Afaceri4 săptămâni inainte

Metode inedite de a oferi inelul de logodnă persoanei iubite

Inelul de logodnă este o bijuterie foarte importantă pentru viaţa de cuplu. El este simbolul legăturii dintre voi şi poate...

Trending