Connect with us

Eveniment

„Mafia gunoaielor” va prezinta filmul „Greu de ucis 2” – in varianata romaneasca de proasta calitate/Aspecte penale de o gravitate maxima in actiunile intreprinse de conducerea Parcului Industrial Brazi – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler din Plăcintă Americană? Găsiti raspunsul in al cincilea episod al investigatiei pe care tocmai l-am publicat. Iar dacă după o investigație reală, Ministerul Educației ajunge la concluzia că titlul de profesor universitar obținut de Nicu Marcu la ,,universitatea” JUNK Financiar Bancară, prin articole publicate la revista JUNK Metalurgia, nu reprezintă suficiente motive pentru a face o evaluarea reală dacă Nicu Marcu a respectat în mod real criteriile pentru a deveni profesor universitar, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

În toată lumea civilizată, cariera academică este despre reputație ireproșabilă, despre cât de mult publici (în reviste științifice relevante și nu în escrocherii) și despre cât de mult contribui în mod real la cercetarea științifică. Judecând după acest criteriu și după cariera academică a lui Nicu Marcu, rezultă că în România nu este așa. Cazurile Nicu Și Tanța.

Ei sunt  produsele didactice care și-au obținut în 2011 titlurile de profesor universitari de la o pseudo-universitate, JUNK, intitulată pompos ,,Universitatea Financiar-Bancară”. Nicu a obținut titlul și în baza a 11 articole publicate într-un singur an într-o revistă JUNK, iar Tanța pe baza a nici nu mai contează a ce din moment ce este deja condamnată în primă instanță la 2 ani și 5 luni de închisoare (cu suspendare) și 120 de zile de muncă neremunerată al Administrația Domeniului Public sector 2, pentru fraude în legătură cu universitatea JUNK unde a fost și rector.

Dacă despre Nicu Marcu se conturează deja (din primele 4 episoade ale investigației mele și din ceea ce urmează) că este un fel de Midas al fraudei (Midas tot ceea ce atingea se transforma în aur), la Tanța vorbim deja despre infracțiuni sancționate în primă instanță.

În fapt, șefa lui Nicu Marcu de la universitatea JUNK, rectorul Tanța Dorina Poantă a fost condamnată în primă instanță în urmă cu o lună (februarie 2021) fix pentru infracțiuni de corupție: participație improprie în forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultate obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei. Tanța a devenit profesor universitar în aceeași zi și prin același ordin de ministru ca Nicu Marcu, acum Președinte ASF cu 70.000 de lei pe lună.

Universitatea Financiar-Bancară unde a fost uns Nicu a murit demult. A funcționat cu acreditare mai puțin de 3 ani și a fost închisă chiar după prima evaluare, imediat după ce Marcu își obținuse titlul.

Universitatea a avut o singură ,,Facultate” – Facultatea de Management Financiar. În 2011 (la 2 ani de la înființare), când Nicu Marcu obținea titlul de ,,profesor universitar” aici, a fost publicată și prima ierarhizare a programelor de studii organizate de Universități și ,,Universități”. Marcu de la Universitatea Financiar Bancară avea motive de tristețe. Facultatea unde el era la ,,catedra” de Management financiar era cotată la categoria ,,E”. Unde ,,A” (ASE) era cel mai bun, iar ,,E” cel mai slab.

Era deja un dublu  motiv de tristețe al lui Marcu. La aceeași primă clasificare, Marcu, conferențiar universitar și la Universitatea din Craiova din 2008 (titlu obținut și prin invocarea unui articol furat), înregistra același scor E. JUNK.

La foarte puțin timp după ce Nicu Marcu obține titlul de ,,profesor” la ,,universitatea” cu vârsta de 2 ani, în noiembrie 2011 ,,universitatea”, este nevoită să ceară de la ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) evaluarea periodică a programului unde își obținuse Marcu titlul de profesor.

Rezultatul facultății lui Marcu? Jalnic. Neîncredere și retragerea acreditării, după 2 ani de funcționare. Facultatea ,,profesorului” Marcu devenise oficial un paravan  de tocat bani de la studenți (și fonduri europene cum urma să vedem ulterior), pentru că ARACIS a dispus în 31 mai 2012 neacreditarea programului de studii universitare de licență Finanțe și Bănci din cadrul Facultății de Management Financiar.

Afacerea ,,universitatea” la care își obținuseră titlul în 2011 Nicu și Tanța face contestație.  Au la început și un dram de ,,noroc”. ARACIS numește o comisie pentru soluționarea contestației, de doi oameni : Prof. univ. Alexandru Popovici si pe Conf. Univ. Dr. Drăcea Raluca Mihaela, de la Craiova.

Raluca Drăcea scrisese deja 3 articole avându-l drept co-autor pe Nicu Marcu, foarte probabil doar semnate de Marcu (cel care nu știa limba engleză) și nu găsește motive de recuzare de la evaluarea contestației universității unde colegul ei de la Craiova, Nicu, tocmai primise titlul la care tânjea.

În ciuda favorizării de către Mihaela Drăcea (care propune înlocuirea deciziei de neacreditare și calificativ neîncredere cu acreditare și încredere limtată), ARACIS constată că raportul lui Drăcea, colega de la Universitatea Craiova, co-autoarea și prietena lui Marcu nu își bazează propunerea de acceptare a contestației pe ceva credibil, și menține decizia: neacreditare și neîncredere.

Țineți cont că raportul comisiei de soluționare a contestației este făcut de persoane care scriu articole științifice și care întotdeauna trebuie să se bazeze pe argumente solide, bine motivate, și nu pe ficțiune sau pe prietenii.

Ulterior, Universitatea Financiar Bancară este desființată și moare, iar Tanța Dorina Poantă, rectorul făcut profesor universitar simultan cu Marcu în afacerea ,,Universității” cu o singură facultate, este condamnată pentru fraudă cu fonduri europene derulate prin afacere.

Dacă universitatea care l-a făcut ,,profesor” pe Marcu și facultatea de management nu au satisfăcut cerințele normative obligatorii, standardele și indicatorii de performanță și standardele specifice și a fost o ,,universitate JUNK”, se naște o întrebare:

A respectat Nicu Marcu standardele pentru a deveni profesor universitar la Universitatea fantomă? Și dacă da, cu ce operă ,,științifică” și le-a dovedit?

Răspunsul detaliat îl voi oferi imediat ce Ministerul Educației îmi va transmite datele pe care le-am solictat, privind evaluarea lui Nicu Marcu pentru obținerea titlului de profesor universitar la Universitatea Financiar Bancară, punctajul, dovada verificării realității celor invocate de Nicu Marcu.

Până atunci, prezint însă niște indicii.

Am arătat în episodul III cum singurul articol ,,științific” semnat de Marcu ca unic autor este un plagiat ordinar. Am arătat cum articolul II clamat nu există și am indicat în episodul IV că alte trei pretinse articole științifice semnate de Marcu în calitate de co-autor reperzintă indiciile trecerii de la frauda academică spre parfum de frauda financiară (cei 92.000 de lei obținuți de Nicu Marcu, ca bursă, de la Academia Română). Din bani europeni, bani care, în opinia mea după declanșarea și finalizarea investigației de către Academia Română ar trebui returnați.

Acum scriu despre alte 12 articole în limba engleză semnate de Marcu, niciunul în calitate de unic autor.

11 dintre acestea au fost folosite ,,ca articole ISI” pentru pentru a argumenta îndeplinerea criteriilor pentru obținerea de titlului de ,,profesor universitar”. 11 articole scrise într-un singur an.

Revista românească ,,Metalurgia Internațional”. O escrocherie și o fraudă, dar în care în care Nicu Marcu ajungea să facă parte din ,,Advisory Board” după ce într-un singur an, 2009, a publicat 11 (unsprezece) articole ,,științifice”.

11 articole au fost publicate de Nicu Marcu doar în anul 2009 pe care le-a invocat pentru a deveni profesor în anul 2011.

În anul 2009 pe Marcu în care îl cuprinsese o febra științifică incredibilă, surprinzătoare având în vedere că umbla teleleu la 4 locuri de muncă și nu își găsea locul. La ANAF – unde a fost până în aprilie 2009 secretar general, inspector guvernamental la SGG cu atribuții în sfera ministerului Agriculturii (până în ianuarie 2010 când a plecat ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului și Pădurilor), Consiliul Național de Integritate (pe tot parcursul anului), Universitatea din Craiova – conferențiar (pe tot parcursul anului), unde făcea naveta.

În timpul ăsta mai facea și un an la ,,Institutul Național de Diplomație” și evalua criteriile de calitate ale revistei Metalurgia , ca membru începând cu  2009 în Board-ul unei ,,reviste indexată ISI Thompson” (cea mai importantă recunoaștere pentru o revistă), așa cum arată extrasul din CV-ul lui Marcu.

Întrebarea legitimă este: cum poate o persoană care se perindează la cel puțin 4 locuri de muncă la stat într-un singur an (2009), să devină co-autor la 11 articole științifice publicate în ,,revista indexată ISI Thompson”.

E greu de contrazis o unanimitate a comunității științifice internaționale că  11 articole ISI Thompson în doar câteva luni este IMPOSIBIL și pentru un o persoană care este DOAR profesor, și în mod evident, imposibil pentru cineva cu mai mult de 4 locuri de muncă în această perioadă.

Prin urmare susțin că doar prin fraudă academică este posbil să publici 11 articole ISI Thompson într-un singur an. O formă de hoție este recunoscută chiar de ministerul educației ca fiind aceea prin care ,,se falsifică factorii de impact a unei reviste prin diverse mijloace de fraudă ce au ca efect creșterea nenaturală a factorilor de impact. De exemplu, cerința de a cita lucrări din aceeași revistă ca o condiție a acceptării lucrărilor trimise la publicare sau constituirea de grupuri de cercetători care se citează reciproc, în bloc, la lucrări care nu au o legătură directă cu lucrarea publicată. Unele dintre aceste reviste au fost scoase din listele ISI Thompson în urma acestor fraude științitifice”. Una dintre revistele scoase din ISI Thompson este Metalurgia, care îl avea în Board pe Nicu Marcu.

Și totuși, faptul că Nicu Marcu publicase în același volum din 2009 al Metalurgiei (vol XIV) 11 articole științifice nu îi face pe cei care îi acordă titlul de ,,profesor universitar” să chestioneze realitatea îndeplinirii standardelor de către Nicu Marcu, la universitatea JUNK.

Însă, 2 profesori sârbi (detalii imediat) au putut vedea clar indiciile de fraudă științifică la Metalurgia International (deși nu era treaba lor dar pur și simplu au fost deranjați de impostura academică). Era însă treaba ministerului educației să verifice articolele clamate de Marcu (și falsificarea factorilor de impact). Profesorii sârbi țintesc Metalurgia și devoalează frauda însă Nicu Marcu, co-autor, mai apucă să publice și să revendice un articol (al 12-lea) ,,ISI-Thompson” în ultimul număr dinainte de excluderea revistei escroace din publicațiile academice. ,,Challanges” Nicule? Sau  ,,challenges”.

A fost chiar ultimul articol înainte ca revista să dispară pe motiv de fraudă

Și totuși, cum au fost posibil și care a fost ,,grupul de cercetători” care l-a ajutat pe Nicu Marcu, necunoscutor al limbii engleze (vă aduceți aminte articolele cu Leetonia, Oland, ,,trimester” sau ,,Central European Bank” care l-au propulsat pe Marcu, prin 11 articole publicate 2009, să devină profesor? Să vedem, cu precizarea că revista fiind desființată și site-ul închis, nu am avut plăcerea să lecturez și calitatea științifică a articolelor – plăcere rezervată doar celor care i-au dat titlul științific de ,,profesor universitar” în baza celor 11 articole ,,ISI” scrise în 2009. Iată partenerii:

  • Marian Siminică, profesor la Craiova, recompensat de Nicu Marcu după ce a devenit în 2020 Președinte la ASF (cu venituri de 70.000 de lei pe lună), cu poziția foarte bine plătită de Director în cadrul Institutului de Studii Financiare al ASF. Siminică apare co-autor în 5 articole, toate publicate în 2009 în Metalurgia, cu Marcu, iar numărul mare de articole semnate și de el în Metalrugia ridică suspiciuni și în privința lui Siminică.
  • Cătălina Sitnikov, profesor la Craiova, cu 3 apariții alături de NIcu Marcu în revista panaramă Metalurgia International;
  • Claudiu Bocean, profesor la Craiova, cu 2 apariții. La fel ca și Oana Gherghinescu, lector la Craiova, cu 2 apariții. La fel și Daniela Giurescu, lector la Craiova.
  • Cu câte o apariție alături de Nicu Marcu apar: Costel Ionașcu (conferențiar la Craiova), Dorel Berceanu (conferențiar la Craiova), Anca Bandoi (conferențiar la Craiova) și Daniel Cîrciumaru (conferențiar la Craiova)

Niciun articol de unic autor al lui Nicu Marcu. Era anul 2009, perioadă în care, la ANAF, fiind secretar general adjunct, Marcu întreba în stânga și în dreapta dacă are cineva un articol de publicat, că se semnează și el, că are unde să îl publice. Avea dreptate. În Metalurgia International (și în altele). Iată opera lui Nicu Marcu consemnată în Metalurgia, toată în același volum XIV, din 2009.

Observați că toate articolele au fost publicate într-o singură ediție a revistei Metalurgia, din 2009 – volumul IV, care, din cauza cererii mari de viitor profesori universitari de la Craiova care scriau articole la comun (niciunul de unic autor) ca să fie punctați și să își ia gradele, a fost nevoită să facă 3 ediții speciale, iar autorii de la Craiova și-au pus în CV, articole ISI Thompson obligatorii pentru obținerea titlului de profesor universitar. Le-a verificat în mod real cineva, în afară de ,,board-ul” editorial al Metalurgia?

În mod normal, într-o revistă reală, un cercetător/profesor adevărat are nevoie de până la 2 ani să publice un articol într-o revistă ISI Thompson: (scrierea unui articol adevărat, original, necopiat, studierea pentru acest articol, cunoașterea temeinică a domeniului – de multe ori un singur domeniu, transmiterea articolului, evaluarea independentă de către alți profesori, transmiterea articolului pentru corectarea observațiilor de către autor, re-evaluarea, punerea pe lista de așteptare și în cele din urmă publicarea),

Nu și la Metalurgia. Cu bani, se rezolva de pe o zi pe alta și orice tâmpenie putea fi publicată. Folosind acest mecanism, Marcu bifează 11 articole ISI Thompson în doar câteva luni, Siminică 5, etc.

Escrocheria revistei Metalurgia International unde Nicu Marcu semnase 11 articole în doar câteva luni, ca să obțină titlul de profesor universitar, a fost devoalată de 3 profesori sârbi. 

Inspirați de alde Nicu Marcu (11 articole publicate fără să cunoască limba engleză, membru al Advisory Board asumat din 2009 – vedeți mai sus captura din propriul CV, deci nu era vorba de un nume pus de Metalurgia fără știrea lui Marcu) și de faptul că mai mulți ,,cercetători” sârbi publicau acolo, cei 3 au reușit să demonstrze că orice mizerie poate fi publicată în ,,revista cotată ISI”.

Cei 3 sunt Dragan Duiric și Boris Delilbasic (de la Universitatea din Belgrad) și Stevica Radisic.

Într-o engleză perfectă și re-iterând o devoalare a unei fraude academice din 1996 (pe care au și anunțat-o în articol) ei au trimis spre publicare la Metalurgia un articol fără absolut niciun sens (de la titlu, descriere, conținut, bibliografie). Au oferit de la bun început Metalurgiei toate indiciile că li se face o farsă. Spre exemplu, și-au trimis poze spre publicare astfel: unul dintre autori și-a desenat pe calculator o mustață falsă, iar un altul și-a pus o perucă de petrecere:

Într-un articol din Der Spiegel, Duric spune că a pornit demersul cu articolul farsă pentru că auzise de la colegi despre ,,oportunități nemaiîntâlnite” pentru cercetători științifici, legate de o revistă care ar accepta chiar orice articol trimis de autori.

Duric amintește în interviu și despre ,,modelul de business” ale escrocheriei Metalurgia International: ,,Modelul de business este bazat pe un tarif de publicare. Autorul principal achită 140 de Euro, iar fiecare co-autor plătește alți 75 de Euro. La schimb, textul este publicat foarte rapid”.

,,După ce ai făcut plata, poți obține o chitanță ce poate fi folosită de autori pentru decontarea de către universitate a sumelor plătite”. ,,Nici măcar nu trebuie să scrii despre domeniul revistei, metalurgie, pentru a pune eseuri în revistă”

Astfel, autorii ,,sar” peste ceea ce înseamnă în mod real o cercetare științifică originală și își obțin prin frauda științifică și academică, titluri și bani.

Dragan Duric i-a găsit imediat pe Nicu Marcu ai lor (pe care i-a și pus în bibliografie în articol).

A văzut că în anul 2011 în Metalurgia International au fost publicate 9 texte provenite de la (mai mulți) colegi din Serbia. Duric, scrie Der Spiegel, deja avea indiciile că Metalurgia International este ,,o ciumă folosită din ce în ce mai mult despre colegii săi mai slabi”.

Și a decis să lupte împotriva ,,ciumei”, devoalând-o, printr-un articol GENIAL scris dar fără niciun sens, pe care dacă adevărații profesori îl citesc se tăvălesc pe podea râzând.

Cu o bere în față, relatează Der Spiegel, Dragan Duric s-a apucat să scrie primul rând și a terminat în două zile: ,,Înțelegerea îmbunătățită și aplicarea corectă a modelelor de simulare pentru multiple domenii, de la e-government la e-learning este o ghicitoare potrivită.”

Articolul prezintă indicii stridente încă de la început că reprezintă o farsă, vorbind despre practica larg răspândită în cercuri academice de a produce ,,articole de cercetare fără semnificație dar de mare importanță pentru pseudo-știința”. Exact ce făcea Metalurgia.

Modul în care a fost inventată bibliografia de către autori, în scopul devoalării escrocheriei Metalurgia, este de-a dreptul GENIAL, cu enorm de mult umor. Doar niște pseudo-profesori,  de la o pseudo-revistă nu puteau observa asta:

În bibliografie apar:

  • starul porno (foto dreapta), Ron Jeremy, poreclit în industrie – ,,Ariciul”;
  • Steve Stifler din ,,Plăcintă Americană” cu porecla lui din film ,,Stiffmeister’‘ – ,,Maestrul Stiff”;
  • Borat Sagdiyev, personajul principal din filmul Borat.;
  • alt autor inventat: ,,A. S. Hole” (gaura fundului). Alături de Borat cei doi sunt citați cu lucrarea ,,epistemologia zarului, considerații practice”;
  • Slobodan Milosevici. fostul președinte iugoslav judecat pentru crime de război, cu lucrarea: ,,Despre teoria grupurilor constructive”;
  • Silja – denumirea în limba sârbă a personajului din desenele animate Walt Disney – Goofy.;
  • Michel Jackson;
  • Dedekind (matematicianul german decedat în 1916) și Laplace (matematicianul francez decedat în 1827) cu ,,lucrarea din 2013 publicată în cadrul Conferinței somaleze comune despre teoria potențială și practica pragmatică”;
  • Max Weber, decedat în 1920 cu lucrarea publicată în 2003 ,,Un ghid către practica în management”;
  • Și chiar Alan Sokal, profesorul de fizică de la la New York University, cunoscut ca autorul ,,farsei Sokal’‘ atunci când a demonstrat în 1996 că în reviste ,,științifice” pot să apară trăznăi, publicând un articol farsă ,,Transgressing the Boundaries: Towards the Transformative Hermeneutics of Qunatum Gravity” în revista ,,Social Text”.

Prin urmare, articolul este savuros din toate punctele de vedere și demonstrează că în revista Metalurgia unde Marcu și-a scris opera pentru a deveni profesor universitar, poate apărea orice tâmpenie. Mostre de conținut:

  • ,,Cea mai importantă contribuție a lucrării noastre este că un proces aleator poate atrage un risc ușor de a nu fi suficient de relevant”
  • ,,Munca noastră s-a inspirat și s-a bazat direct pe cercetările epocale ale unor giganți intelectuali”
  • ,,Metoda convențională folosită întâmplător în laboratoare și în industrie este de a da cu zarul”;
  • ,,Există și metode mai complexe, cum ar fi generarea de date pseudo-aleatoare”
  • ,,Am făcut eforturi suplimentare pentru a ne asigura că folosim formatul de date care ne convine”;
  • ,,După ce am parcurs literatura de specialitate, suntem în măsura să propunem o teorie nouă, posibil mai bună decât toate”;
  • ,,Dăm un exemplu evident. De ce Hannukah se scrie în atât de multe moduri? Probabil pentru că nu se pronunță într-un singur fel. De aceea cercetarea noastră poate face diferența”;
  • ,,Un cititor atent și pregătit ar putea observa că a da cu zarul (pentru a obține date) în loc să le emulăm conduce la rezultate mai puțin grăitoare. Defecțiunile din sistemul nostru au condus la lipsă de stablitate pe tot parcursul experimentului;
  • ,,O astfel de ipoteză pare de neașteptat. Însă noi ne așteptam la ea.”
  • ,,Este posibil să argumentăm că nu am acordat atenție la experiment? Da, dar doar în teorie”

Despre Metalurgia a scris pe larg presa străină și lumea științiifică: Der Spiegel, Retraction Watch, dar și presa din România, respectiv aici. Întreg articolul profesorilor sârbi publicat în Metalurgica îl găsiți aici. S-au făcut chiar și filme:

În interviul pentru Der Spiegel, cei doi profesori sârbi, excepționali, afirmau că articolul lor scris în două după-amiezi și pornit de la o bere, în dorința de a devoala rapid frauda, după ce a fost trimis pe email a primit chiar a doua zi dimineață răpsunsul de acceptare fără nicio modificare din partea editorului:

,,Textul îndeplinește criteriile de calitate ale revistei și va fi publicat imediat ce se va transfera suma de 290 de Euro’‘. Demersul lor pornise după ce în 2011 au constatat că 9 colegi sârbi de slabă calitate publică în Metalurgia, în 2012 erau 168 de texte iar în 2013 deja fusese depășit pragul de 300 de articole publicatede colegi de slabă calitate. Însă niciun autor sârb nu reușișe performanța să publice sub semnătura sa 11 articole, într-un singur an, așa cum făcut Marcu împreună cu prietenii săi de la Craiova.

Și nici multe alte performanțe ale lui Nicu Marcu, precum:

  • să nu aibă niciun loc de muncă până la 28 de ani, după o primă exmatriculare din facultate și fără studii superioare finalizate până la acea vârstă, așa cum am arătat în episodul II al investigației.
  • la 40 de ani, să devină conferențiar universitar (în 2008) la Craiova, pe baza unor articole copiate și/sau mizerabile din punct de vedere științific, așa cum am arătat în episodul III al investigației
  • la 42 de ani să devină bursier post-doctoral  (20.000 de Euro) al Academiei Române, oferind la schimb articole furate și neîndeplinind condițiile de ne-exmatriculare (nepublicând în cadrul bursei niciun articol ISI, nici măcar în Metalurgia, iar celelalte 3 clamate să fie mizerabile/copiate), așa cum am detaliat în episodul IV al investigației.
  • la 43 de ani, în 2011, să devină profesor universitar la o ,,universitate” JUNK, așa cum am arătat în acest episod, invocând 11 articole publicate în revista JUNK Metalurgia, niciunul ca unic autor, și toate în co-autorat cu niște tovarăși de la Craiova.

Mai mult, Nicu Marcu devine în 2012 (la 44 de ani) membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – instituția care ar fi trebuit să îi devoaleze pe alde Marcu și titlurile lor științifice de la universități JUNK pe baza unor articole din reviste JUNK. Poziția o păstrează până în 2016.

  • tot în 2012, Marcu devine prorector la Craiova, iar în 2014, la 46 de ani și la mai puțin de 4 ani după ce fura primul articol în 2008, devine și conducător științific de doctorat. În 2016, la 8 ani de la primul articol furat devine chiar Directorul Școlii Doctorale Economie II de la ASE București, poziție care putea fi anticipată de un singur lucru: faptul că între 2009 și 2013 fusese în board-ul Metalurgia International.

Adunând cele 12 articole din Metalurgia, Nicu Marcu clama  (și folosea) în anii 2013-2014, când a fost abilitat în domeniul ,,economie”  la ASE – Institutul de Studii Doctorale – CSUD, 17  articole publicate în ,,reviste ISI Thompson”, deși recomandarea după scandalul Metalurgia din 2013 a fost ca articolele publicate în Metalurgia, să nu mai conteze la avansarea în ierarhia unveristară.

Acum, Nicu Marcu este plătit cu 70.000 de lei pe lună ca Președinte ASF. În această calitate el încearcă să scumpească polițele RCA, cu până la 20% și să ia astfel până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, în plină criză, prin scumpirea asigurării obligatorii, în loc să supravegheze și să sancționeze în mod real și eficient societățile de asigurare rău-platnice, așa cum ați putut citi în primul episod al investigației.

Am convingerea că într-o Românie Normală, Academia Română ar trebui deja să investigheze modul în care Nicu Marcu a primit cei 92.000 de lei bursă, fără să livreze tot ceea ce era obligat prin contractul de bursier post-doctoral. Și să îi recuperezem, fiind vorba de bani europeni.

Am convingerea că într-o Românie normală, chiar și în 2021, Ministerul Educației și Cercetării ar investiga deja modul în care Nicu Marcu și-a luat și titlul de conferențiar universitar și pe cel de profesor universitar, respectiv dacă a respectat în mod real criteriile minimale pentru a deveni profesor Universitar și dacă se confirmă indiciile de fraudă academică, respectiv dacă lucrările în co-autorat ale lui Nicu Marcu reprezintă în fapt constituirea de grupuri de ,,cercetători” care se citează reciproc, în bloc, la lucrări care nu au o legătură directă cu lucrarea publicată, pentru a crește artificial impactul realizărilor lor. Cu atât mai mult cu cât chiar Ministerul Educației a ajuns la această concluzie:

Ministerul Educației poate să observe și articolul academicianului Emilian Dobrescu (pe care l-am învederat anterior) și în care îl citează la mișto pe Nicu Marcu, cu un articol ,,științific” copiat de Nicu Marcu. Sau cum se citau/autocitau Nicu Marcu, Megheșan, Cristea, Siminică și alții de la Universitatea din Craiova, ca să le crească scorurile, în articole fără legătură cu pretinsele citări.

Iar dacă după o investigație reală, Ministerul Educației ajunge la concluzia că titlul de profesor universitar obținut de Nicu Marcu la ,,universitatea JUNK Financiar Bancară, prin articole publicate la revista JUNK Metalurgica, nu reprezintă suficiente motive pentru a face o evaluarea reală dacă Nicu Marcu a respectat în mod real criteriile pentru a deveni profesor universitar, în episodul următor, pe care îl voi publica peste câteva zie, mai ofer eu unul. Episodul se va numi, Nicu Marcu – Dottore.

Și încă ceva: Nicu Marcu a ajuns Președinte al ASF motivând, în locul experienței obligatorii prin lege de minimum 8 ani în domeniul financiar, al instituțiilor de credite și pieței de capital așa:

,,Din punct de vedere academic am predat și predau analiză economico-financiară în calitate de cadru didactic universitar, iar în ceea ce privește calificarea practică am fost contabil șef, director economic, secretar general al ANAF, acum fiind și vicepreședinte al Curții de Conturi”. (Cristina T.).

Eveniment

Cum alegi un fotograf pentru eveniment după portofoliul lui

Publicat

pe

De

Cum alegi un fotograf pentru eveniment după portofoliul lui

Portofoliul îți arată cel mai repede cum lucrează un fotograf: ce stil are, cât de constant este și dacă poate surprinde exact genul de eveniment pe care îl organizezi. Pe Eveniment 24 găsești teme despre organizarea evenimentelor, iar ghidul de mai jos te învață să citești portofoliul cu atenție.

Caută seturi complete, nu doar cele mai bune poze

Imaginile alese pentru prezentare sunt, în mod natural, cele mai reușite. Cere de aceea albume întregi dintr-un singur eveniment. Astfel vezi cum se descurcă fotograful pe parcursul întregii zile: la pregătiri, la momentele oficiale, la petrecere, în lumină bună și în lumină slabă.

Un portofoliu solid arată coerență. Dacă toate pozele sunt făcute în aceleași condiții ideale, ai motive să întrebi cum arată munca în situații dificile.

Verifică dacă stilul se potrivește cu ideea ta

Unii fotografi preferă imaginile spontane, alții compoziția atent regizată. Fiecare abordare are rostul ei. Răspunde sincer la întrebarea: ce vreau să rămână din eveniment? Dacă îți dorești mai ales emoția, caută cadre naturale, cu oameni surprinși în mișcare. Dacă ai nevoie de poze de grup și de detalii de decor, caută dovezi că fotograful știe să le organizeze.

Detalii tehnice care se văd în poze

  • Claritatea fețelor, chiar și în mișcare.
  • Expunerea corectă: nici fețe arse de blitz, nici umbre prea adânci.
  • Culori naturale, fără filtre exagerate care îmbătrânesc imaginea.
  • Cadre drepte și compoziție atentă, fără elemente deranjante în fundal.

Întrebări de pus la discuția cu fotograful

După ce ai ales două sau trei variante, programează o discuție. Întreabă cum se desfășoară ziua, cât timp petrece fotograful la eveniment și când primești pozele. Cere să știi câte imagini prelucrate vei primi și în ce format, precum și dacă lucrează singur sau cu un asistent. Un răspuns clar, fără ocolișuri, este deja un semn bun.

Dacă evenimentul include muzică și dans, merită să te informezi și despre alte aspecte ale organizării. O lectură utilă este materialul despre greșelile frecvente când vine vorba de muzica la petreceri, care te ajută să pregătești atmosfera pe care fotograful o va surprinde.

Contractul și detaliile practice

Orice înțelegere se pune pe hârtie. Contractul ar trebui să precizeze data, intervalul orar, numărul de imagini, termenul de livrare și modul de utilizare a pozelor. Verifică și ce se întâmplă dacă evenimentul se amână sau dacă fotograful nu poate ajunge din motive de forță majoră.

Pe Eveniment 24 poți citi și alte teme despre pregătirea unui eveniment, dar lista de verificare pentru fotograf rămâne a ta: notează momentele-cheie, persoanele care trebuie fotografiate și locurile importante, apoi dă-i lista din timp.

Greșeli frecvente

Cea mai des întâlnită este alegerea după preț. O ofertă ieftină poate ascunde echipament slab sau lipsă de experiență. A doua este lipsa unei discuții în prealabil: fără o listă de cadre dorite, fotograful lucrează după intuiție și poate rata momente importante pentru tine.

Pe scurt

Studiază seturi complete, potrivește stilul cu așteptările tale, pune întrebări concrete și cere un contract clar. Mai multe idei practice despre organizarea evenimentelor găsești oricând pe Eveniment 24, iar fotograful potrivit rămâne cel în care te simți încrezător.

Citeste in continuare

Eveniment

Ce vezi, de fapt, în douăzeci de minute de vizionare

Publicat

pe

De

Vizionarea unui apartament durează, în medie, cât o cafea băută în picioare. Intri, saluți, ți se arată bucătăria, living-ul, balconul, baia, iar din spate cineva spune că s-au făcut renovări „acum câțiva ani”. În douăzeci de minute trebuie să decizi dacă locul acela ar putea deveni casa ta. Am însoțit mai mulți prieteni la astfel de vizionări și am observat că cei care aleg bine nu sunt neapărat cei mai pricepuți, ci cei mai atenți la detalii mici: cum se închide ușa, ce miros are holul, cât de tare se aude strada. Mai jos sunt scenele care s-au repetat, cu lucrurile care merită notate pe loc.

Primele treizeci de secunde, înainte de a intra în apartament

Vizionarea adevărată începe pe scară. Cum arată intrarea în bloc, e curat, e lumină, funcționează interfonul? Cine locuiește pe palier și cum se aude liftul când urcă? Sunt lucruri pe care agentul nu le menționează, dar pe care le trăiești zilnic după mutare.

Mirosul de pe casa scării spune mult. Mucegai, fum de țigară sau mâncare veche înseamnă o ventilație slabă sau o curățenie neglijată. Dacă observi asta la ora la care ești programat, probabil se întâmplă mereu. Fotografiază panoul de comunicate de la intrare, unde se pot citi lucruri despre fondul de reparații, lucrări sau restanțe.

Uită-te și în jur: parcarea, stația de autobuz, magazinul din colț, zgomotul străzii. Merită să treci pe acolo și seara, nu doar la ora vizionării. O stradă liniștită la prânz poate fi un bulevard zgomotos la ora zece.

Odată ajuns în ușă, încetinește. Majoritatea oamenilor intră grăbiți, impresionați de lumină sau de mobila bine aleasă. Tu fă un pas înapoi și privește camera întreagă, ca pe o fotografie.

Un truc al unui prieten: ajunge cu zece minute mai devreme și așteaptă pe scară. Vede cine intră și iese, aude liftul, simte dacă blocul e animat sau adormit. Câteodată, doi vecini care vorbesc la ușă îți dau mai multe informații decât un anunț de pe un site.

Ochii în sus, în jos și spre colțuri

Cele mai multe probleme ale unui apartament nu sunt la nivelul privirii. Sunt în colțurile tavanului, unde se adună igrasia, sub chiuvete, unde curg țevile, în jurul ferestrelor, unde se vede starea tâmplăriei. O pată discretă, vopsită proaspăt, într-un colț, poate povesti mai mult decât oricare dintre vorbele vânzătorului.

Dacă te gândești să cumperi, înainte de orice negociere merită să știi ce argumente funcționează și ce nu. Pentru asta, ajută să urmărești explicațiile din secțiunile de cumpărare și acte de pe ApartamentHub: ghiduri de cumpărare și închiriere, unde vizionarea, contractul și mutarea sunt tratate pas cu pas.

Deschide ferestrele, închide-le la loc și vezi cum se mișcă. Apasă pe toate întrerupătoarele, deschide robinetele, trage apa la toaletă. Pare mărunt, dar știu pe cineva care a descoperit abia după mutare că lumina din baie nu mergea și că robinetul din bucătărie scotea apă doar de la o anumită presiune.

Uită-te și la prize. Sunt suficiente în fiecare cameră? Sunt în locuri logice? Câteva prize suplimentare pot costa mai mult decât crezi, mai ales dacă pereții sunt din beton și trebuie spart. Nu strică să notezi totul în telefon, chiar dacă agentul zâmbește.

Uită-te și la podea. Parchetul care se ridică pe margini, gresia ciobită, pragul care scârțâie sunt semne de umiditate sau de lucrări făcute în grabă. Ia în calcul și balconul: poate fi închis, dar cum a fost izolat? E o prelungire a camerei sau un spațiu de depozitare?

Nu te rușina să ceri să te uiți în dulapuri sau în camera tehnică. Acolo se văd contorul, centrala, tabloul electric. Dacă tabloul e vechi, cu fire mulțime și siguranțe de modă veche, ia în calcul un cost de modernizare.

Zgomotul, lumina și vecinii pe care nu îi cunoști încă

În a doua jumătate a vizionării, întreabă-te cum ar fi o zi obișnuită acolo. Stai câteva secunde în tăcere, în mijlocul sufrageriei. Ce auzi? Mașini, voci, un televizor de la vecini, țevi care bubuie? Un apartament frumos cu pereți subțiri este un apartament obositor.

Lumina contează la fel de mult. Notează cum e orientat apartamentul și la ce oră ești acolo, pentru că soarele de la prânz schimbă tot. O cameră însorită vara poate fi o saună, iar una la nord, luminoasă doar câteva ore, se simte rece iarna. Dacă poți, treci pe acolo și la altă oră.

Vecinii nu se pot alege, dar pot fi intuiți. Ce se vede pe palier? Sunt papuci în fața ușilor, bicicleți, cărucioare, ghivece cu flori? Sunt semne ale unei comunități care își ține spațiul comun în ordine. Dacă pe scară se aude o ceartă sau un câine care latră neîncetat, ai primit informația fără să o ceri.

Întreabă vânzătorul sau proprietarul de ce se mută. Răspunsul spune uneori mai mult decât mobila: dacă pomenește de zgomot, de costurile întreținerii sau de relațiile din bloc, ai un fir de urmat.

Merită să bați discret în perete, dacă proprietarul nu are nimic împotrivă. Un sunet cavernos înseamnă gips-carton sau un perete subțire, unul surd înseamnă zidărie groasă. E un test vechi, dar încă bun, pe care meșterii îl fac din reflex.

Actele din spatele ușii

Un apartament nu se cumpără doar cu ochii. Dosarul actelor e jumătate din decizie: proprietatea, istoricul, eventualele sarcini, restanțele la întreținere. Cere să vezi documentele de la început, nu la sfârșit, iar dacă ceva e neclar, întreabă un specialist sau un notar înainte de orice avans.

La chirii, regula e aceeași, doar mai mică ca miză: contractul scris, inventarul, starea locuinței fotografiată la intrare, modul în care se plătesc utilitățile. O fotografie cu data vizibilă a unui perete zgâriat te poate scuti de reclamații la plecare.

Când vine vorba de preț, pregătește-te cu argumente concrete, nu cu impresii. Dacă știi ce probleme ai văzut, ce costuri apar pentru reparații și cum se compară zona cu altele, discuția devine mult mai bună. Un material util despre negocierea prețului la apartament și argumentele care contează te ajută să-ți organizezi gândurile înainte să te așezi la masă cu cealaltă parte.

Nu fi primul care vorbește despre cifre. Ascultă, pune întrebări și lasă tăcerea să lucreze. Oamenii care vând sunt adesea mai deschiși decât te aștepți, mai ales dacă nu se simt presați.

Un lucru pe care mulți îl uită: spațiul din jurul blocului. Cine întreține scara, cine plătește apa caldă, există administrator care răspunde la telefon? Răspunsurile nu se găsesc în anunț, dar le poți afla de la un vecin dispus la o conversație de două minute.

La un contract de închiriere, citește cu atenție clauzele despre reparații, perioada de preaviz și garanție. Dacă o clauză nu ți se pare clară, cere să fie rescrisă, nu o accepta pe încredere. Un proprietar serios nu va avea nimic împotrivă.

Ce întrebi la final și ce notezi în mașină

La finalul vizionării, înainte să pleci, mai ai câteva întrebări de pus. Cât costă întreținerea în lunile de iarnă? Cum se încălzește apartamentul? Când s-au făcut ultimele reparații la instalații? Există lucrări planificate în bloc? Răspunsurile, chiar vagi, te ajută să compari cu alte oferte.

Apoi, nu decide pe loc. Oricât de frumos ți s-a părut, lasă o noapte între vizionare și hotărâre. Suntem tentați să luăm decizii emoționale, mai ales când ni se spune că mai sunt alți doi interesați. Dacă apartamentul e bun, nu dispare peste noapte, iar dacă dispare, probabil nu era pentru tine.

În mașină sau la cafeneaua din colț, notează imediat ce ai văzut: ce ți-a plăcut, ce te-a deranjat, ce ai de verificat. Memoria se șterge repede, iar după trei vizionări toate apartamentele se amestecă. Cu un tabel simplu și câteva poze, comparația devine clară.

Dacă ai doi copii sau un câine, spune-o de la început. Unele locuințe nu sunt potrivite, iar un proprietar sincer îți va spune clar. Mai bine o întrebare incomodă acum decât o mutare forțată peste șase luni.

Cum arată o zi de după, când ai ales

Dacă te hotărăști, urmează partea mai puțin vizibilă: acte, avans, notar sau contract de închiriere, mutare. Nu te grăbi să semnezi nimic fără să citești fiecare pagină, iar dacă ceva nu e clar, întreabă. O întrebare pusă azi costă un minut, una pusă după semnătură poate costa luni.

Iar dacă nu te hotărăști, e în regulă. Ai învățat ce vrei și ce nu, iar următoarea vizionare va fi mai bună. Vizionarea este un exercițiu: la a cincea ai deja un ochi format, la a zecea îți dai seama imediat unde sunt problemele.

Seara, când te întorci acasă, rezumă-ți impresiile unui om apropiat, cu voce tare. Auzindu-te, vei simți imediat dacă ești entuziasmat sau doar obosit de drum.

Data viitoare, ia cu tine o listă scurtă, telefonul încărcat și un prieten care nu e implicat emoțional. Fă fotografii, pune întrebări, ascultă tăcerea apartamentului. Douăzeci de minute sunt puține, dar ajung dacă știi unde să te uiți.

Citeste in continuare

Eveniment

Prima ta ofertă de energie: ce citești înainte să semnezi

Publicat

pe

De

Ți-ai găsit în sfârșit garsoniera, ai cărat ultimele cutii pe scări și abia ai apucat să bagi cheia în ușă când sună telefonul. Un consultant îți propune un contract de energie „avantajos”, valabil doar până diseară. Pentru cineva care se mută singur prima oară, tentația e mare: vrei să bifezi încă o problemă și să treci mai departe. Tocmai de aceea merită să încetinești. O ofertă bună rezistă la o seară de citit, iar una slabă se bazează pe graba ta. Mai jos găsești șapte puncte de verificat, pe care le poți parcurge împreună cu cineva în care ai încredere.

1. Nu semna în aceeași zi, indiferent cât de frumos sună

Termenul „doar azi” este cea mai veche metodă de a scurta gândirea. Chiar dacă oferta e reală, o variantă similară mai apare, iar dacă nu apare, nu ai pierdut mare lucru. Spune-i politicos persoanei de la celălalt capăt al liniei că o să revii după ce citești documentul și cere-l în scris, pe e-mail sau pe hârtie.

Un contract de care nu te grăbești să te ferești arată de regulă la fel și a doua zi. Dacă oferta dispare între timp, înseamnă că nu era făcută pentru tine, ci pentru momentul tău de neatenție. Notează-ți ora la care a sunat, numele firmei și ce ți s-a promis verbal, pentru că aceste promisiuni trebuie să se regăsească negru pe alb în contract.

Rugămintea de a veni alături de tine nu trebuie să sune a lipsă de încredere în tine însuți. Mulți tineri se tem că vor părea nesiguri, dar un om matur nu se simte stânjenit să ceară o a doua părere pentru un contract de câțiva ani. Dimpotrivă, vânzătorii serioși respectă asta și răspund mai atent.

Dacă cel care sună insistă, ia asta ca informație. Un om care vrea să te ajute nu se supără când îi ceri timp, nu ridică tonul și nu te face nepriceput. Poți chiar să închizi politicos și să suni tu înapoi, la numărul oficial al firmei, ca să te asiguri că vorbești cu cine trebuie.

2. Cheamă omul care are răbdare, nu pe cel care se pricepe cel mai bine

Un părinte, un frate mai mare sau un prieten care a trecut deja prin asta nu trebuie să fie expert în energie. Contează să fie calm, să pună întrebări simple și să nu aibă nimic de câștigat din decizia ta. De multe ori, o întrebare naivă, de felul „și dacă mă mut peste un an?”, scoate la iveală exact clauza pe care consultantul a trecut-o repede.

Așază-vă la o masă, cu documentul printat sau pe laptop, și citiți pe rând. Tu citești cu voce tare, celălalt ascultă și subliniază ce nu înțelege. Metoda e lentă, dar funcționează: ce nu poate fi explicat pe înțelesul unui om de bună-credință probabil nu e un lucru de care ai nevoie.

Notează-ți răspunsurile primite, chiar și pe cele evazive. O reticență în fața unei întrebări directe spune, de multe ori, mai mult decât un paragraf întreg de argumente comerciale. Nu căuta perfecțiunea: caută claritate, iar dacă n-o găsești, mergi mai departe.

3. Ce înseamnă, de fapt, „energie verde” într-o ofertă

Cuvântul „verde” apare pe multe pliante și are sensuri foarte diferite. Poate însemna că furnizorul cumpără certificate pentru o parte din energia livrată, poate însemna că ți se propune o instalație proprie sau poate fi doar o poză cu frunze lângă un preț. Întreabă direct ce anume se schimbă în practică pentru tine: din ce sursă vine energia, cine o certifică și dacă există vreo diferență în ceea ce plătești lunar.

Dacă vrei să înțelegi mai bine terminologia înainte de a discuta cu vânzătorul, poți parcurge materialele de pe Monitor24: energie verde, reciclare și mediu acasă, unde subiecte precum eficiența, apa și resursele sunt explicate fără jargon. O seară de lectură îți dă destul vocabular cât să nu mai dai din cap la orice termen nou.

Mai e un detaliu practic: fă o poză contorului în ziua în care intri în locuință. Indexul de pornire te scutește de discuții ulterioare despre ce ai consumat tu și ce a consumat altcineva înainte să te muți.

Un exercițiu bun, înainte de a lua o decizie: scrie pe o pagină ce ți-ar plăcea să obții de la această ofertă. Poate vrei doar o factură mică, poate vrei liniște, poate vrei un gest pentru mediu. Dacă oferta nu răspunde la nimic din ce ai scris, nu are rost să o ții în discuție, oricât de lustruită ar fi prezentarea.

4. Datele pe care le ai deja și nu le pui pe masă

Înainte de orice comparație, ai nevoie de câteva cifre din casa ta: ce fel de încălzire are apartamentul, câte aparate mari folosești, cât stai efectiv acasă în timpul zilei. Fostul chiriaș sau proprietarul îți poate arăta facturile de iarnă, care spun mult mai multe decât o medie anuală. Dacă locuința e nouă pentru tine, cere măcar ultimele trei facturi.

Cu aceste informații, o ofertă încetează să fie abstractă. Poți să vezi dacă un tarif avantajos doar noaptea ți se potrivește, tu fiind plecat la birou toată ziua, sau dacă un preț mic pe kilowatt vine cu un abonament fix care îți mănâncă toată diferența. Fără cifre, orice reducere pare mare.

Cere, de asemenea, exemplul unei facturi pentru o lună medie și pentru una scumpă. Dacă furnizorul nu poate arăta o simulare cinstită, înseamnă că nici el nu e sigur ce ți se va cere să plătești, iar asta e un semnal de prudență.

5. Prețul fix și prețul care se mișcă

Contractele cu preț fix pe o perioadă te apără de surprize, dar te și leagă, uneori cu penalizări dacă pleci mai devreme. Cele cu preț variabil pot fi mai ieftine o vreme, apoi te prind nepregătit. Niciuna nu e bună în sine; contează cât de bine îți cunoști propriul buget și cât de stabilă e viața ta în următoarele luni.

Dacă te gândești să te muți din nou într-un an, fugi de perioade lungi de angajament. Dacă ai un venit mic și fix, o factură previzibilă, chiar puțin mai scumpă, te ajută să planifici. Pune-ți întrebarea simplă: pot suporta luna cea mai proastă a contractului? Dacă da, ești pe teren sigur.

Păstrează un dosar, fizic sau în telefon, cu contractul semnat, cu corespondența și cu pozele contorului. Peste doi ani, când vei vrea să schimbi furnizorul sau când va apărea o diferență pe factură, vei fi mulțumit că ai totul într-un singur loc.

Compară ofertele la același nivel de consum. Doi furnizori pot părea diferiți doar pentru că unul ți-a arătat prețul fără taxe, iar celălalt cu tot cu ele. Pune cifrele în aceeași unitate și în aceeași perioadă, altfel compari mere cu pere și te alegi cu o impresie falsă.

6. Clauzele mici de la finalul paginii

Adevărul despre o ofertă se ascunde adesea acolo unde se uită cel mai puțin lumea: perioada minimă, costul rezilierii, reînnoirea automată, modul de transmitere a indexului. Citește aceste rânduri de două ori și cere explicații pentru orice formulare vagă.

Un alt detaliu: verifică dacă numele din contract, adresa și seria contorului corespund cu realitatea. Greșelile mărunte se transformă în săptămâni de corespondență. Iar dacă ți se spune că „se rezolvă oricum la mutare”, cere să fie scris în document, nu doar spus la telefon.

Cei care ajung la a doua sau a treia locuință învață repede că un contract bun se recunoaște prin lucrurile pe care nu trebuie să le explici nimănui: e clar, e complet și îl poți găsi oricând.

7. Contextul mai larg, pe care îl alegi tot tu

Energia nu se reduce la factură. Alegerile despre cum încălzești, cum iluminezi și cât consumi stau lângă alte decizii de zi cu zi. Dacă te interesează cum se compară sursele între ele, ajută un material precum un material de pe monitor24.ro despre energie, care pune lucrurile față în față, fără ton de predică.

Nu trebuie să ajungi expert într-o săptămână. Ajunge să știi suficient cât să recunoști când o promisiune e prea frumoasă ca să fie și ușoară. Cu timpul, vei observa și că micile obiceiuri, precum becurile potrivite sau aparatele scoase din priză, adaugă puțin la economii fără să-ți complice viața.

Începutul vieții de unul singur vine cu zeci de decizii mici, iar energia e doar una dintre ele. Dacă o tratezi cu aceeași răbdare ca pe cumpărarea unui frigider sau a unei saltele, nu vei greși prea mult. Greșeala apare când o tratezi ca pe o formalitate de bifat între două drumuri la magazin.

La început pare mult de făcut, însă lucrurile se așază repede. După prima factură înțeleasă cu adevărat, a doua nu te mai sperie, iar a treia o citești în două minute. Experiența asta rămâne cu tine și când ajungi la alte contracte: internet, asigurare, chirie.

Luni dimineață, ia o foaie și scrie trei lucruri: cât consumi de obicei, cât îți permiți să plătești și până când crezi că rămâi în apartament. Cu acestea în față, orice ofertă devine mai ușor de judecat. Dacă un consultant insistă să semnezi azi, amintește-i că ai nevoie de o zi, un om alături și o copie scrisă. Cine are o ofertă bună nu se teme de o noapte de gândit.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Maramureș

Uncategorized18 ore inainte

Cum pregătești un banchet de clasa a XII-a în Brașov pe care toți colegii să și-l amintească

Ultimul an de liceu vine cu o mulțime de schimbări. Elevii se pregătesc pentru Bacalaureat, se gândesc la facultate și...

Uncategorizedo zi inainte

Sondaj tbi bank: Românii își reduc cheltuielile pentru a face față creșterii costului vieții. Aproape 6 din 10 își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani

Românii își adaptează cheltuielile la presiunea asupra bugetelor personale, reducând sumele alocate ieșirilor în oraș, vacanțelor și cumpărăturilor personale. Aproape...

Uncategorized3 zile inainte

Cea mai mare campanie de reduceri a anului la Garmin Romania

Garmin Romania anunță debutul reducerilor de sezon, o campanie cu peste 40 de zile de prețuri speciale pentru o largă...

Uncategorized3 zile inainte

HONOR, pe primul loc în topul brandurilor Android din China în octombrie 2026

Noua serie HONOR Magic9 a contribuit la acest rezultat, cu peste 500.000 de unități vândute. București, 16 noiembrie 2026 –...

Uncategorized3 zile inainte

De la peste 36.000 la 55.555 de copaci: Green PR Global x JCI București continuă misiunea Make It Grow

Cea de-a 17-a ediție Make It Grow va avea loc pe 21 noiembrie 2026, în Parcul Natural Comana. Organizatorii își...

Uncategorized3 zile inainte

Mai puține haine, mai multe posibilități: Humana a adus la Constanța un atelier despre garderoba capsulă

Constanța, 16 noiembrie 2026 — Reutilizarea hainelor și reducerea risipei prin alegeri vestimentare mai potrivite stilului propriu au fost în...

3 zile inainte

Medicină: dispozitive de comunicare descoperite la rezidențiatul din Timișoara. Trei candidați au fost reținuți!

Patru candidați la examenul de rezidențiat desfășurat duminică, 15 noiembrie 2026, în Timișoara, au fost depistați cu dispozitive de comunicare...

Solistă în costum popular cântând pe scenă, alături de dirijor și orchestră Solistă în costum popular cântând pe scenă, alături de dirijor și orchestră
Cultură4 zile inainte

Colinde pentru copii: concertul „Acasă e Crăciunul” al Școlii Zorilă, la Satu Mare

Pe 20 decembrie 2025, la ora 18:00, la Satu Mare, cursanţi din cadrul Școalii Zorilă de la clasa de canto...

Turism4 zile inainte

Gastronomia Banatului, prezentată la o gală internațională dedicată turismului

Proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană” a fost promovat la Gala Corpului Turistic Austriac din 9 noiembrie 2026, unde România...

Uncategorized4 zile inainte

Mai mult spațiu pentru jocuri: cum pot veni SSD-urile portabile și cardurile de memorie în ajutorul gamerilor

Jocurile moderne ocupă mai mult spațiu ca niciodată, iar gamerii moderni nu se mai mulțumesc cu un singur ecran. Un...

Marius Harosa Marius Harosa
Social5 zile inainte

Nicușor Dan l-a decorat post-mortem pe juristul Marius Harosa cu Ordinul Național „Steaua României”

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat decorarea post-mortem a juristului Marius Harosa cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de...

Dezmembrări Volkswagen și soluții pentru reparații auto la costuri avantajoase Dezmembrări Volkswagen și soluții pentru reparații auto la costuri avantajoase
Uncategorized5 zile inainte

Dezmembrări Volkswagen și soluții pentru reparații auto la costuri avantajoase

Volkswagen este una dintre cele mai cunoscute mărci auto din România, cu modele apreciate pentru confort, versatilitate și performanțele oferite....

Dezmembrări Mercedes: ghid pentru alegerea pieselor auto second-hand Dezmembrări Mercedes: ghid pentru alegerea pieselor auto second-hand
Uncategorized5 zile inainte

Dezmembrări Mercedes: ghid pentru alegerea pieselor auto second-hand

Întreținerea unui autoturism Mercedes-Benz poate presupune cheltuieli importante, mai ales atunci când este necesară înlocuirea unor componente ale motorului, transmisiei...

5 zile inainte

FOTOGEOGRAFICA – 30 de ani dedicați identității vizuale românești: Biblioteca Academiei Române găzduiește Ședința Solemnă dedicată unui fenomen cultural care a documentat România prin imagine timp de trei decenii

Biblioteca Academiei Române găzduiește miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 11:00, Ședința Solemnă „Fotogeografica – Sărbătoarea identității vizuale românești”,...

Uncategorized6 zile inainte

Vineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat

41,6% dintre români spun că li s-a adeverit o superstiție, potrivit unui studiu INSCOP. HONOR arată cum tehnologia ne poate...

Uncategorized6 zile inainte

Xiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro

București, 13 noiembrie 2026 – În septembrie 2025, Xiaomi a lansat un smartphone flagship care a regândit abordările convenționale privind...

Trending