Connect with us

Eveniment

MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33, Liviu Bigan si MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (II)

Publicat

pe

La data de 03.06.2019, Incisiv de Prahova a publicat articolul ” MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33 (Liviu Bigan) SI MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (I)

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/06/03/mascati-si-masonii-tepari-din-prahovavenerabilul-mason-grad-33-l-b-si-masonul-mascat-macho-de-la-politia-locala-ploiesti-petrescu-bogdan/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/05/22/fals-si-uz-de-fals-la-politia-locala-ploiestimason-serviciul-de-interventie-rapida-mascatii-institutiei/

PSD și francmasonii. Cristian Matei a fost coleg de asociație cu francmasoni importanți ai României

In acest articol dezvaluiam ca, aproape 1.000 de loji masonice cu venituri nefiscalizate se ascund în spatele a mai puțin de 36 de ONG-uri.

În mod ideal, ceea ce se înțelege prin masonerie, francmasonerie, loje masonice și alte organizații reprezintă o întâlnire dintre bună-credință, spirit de întrajutorare, mecenat, lucrare în folosul comunității și dezvoltare personală cu respectarea și promovarea valorilor umaniste. Tocmai de aceea, Dumnezeul masonic nu este neapărat Dumnezeul creștin, deși împrumută de la acesta multe caracteristici. Dacă, în secolul al XVII-lea, când multe surse arată că s-ar fi născut masoneria, ar fi trăit și creat John Lennon, probabil că al său „Imagine“ ar fi devenit imnul organizației. Sau, în orice caz, un cântec cu versuri și linie melodică asemănătoare.

Aproape o mie de loji ar avea masoneria română. Oficial, sunt doar 36 de ONG-uri. 36 de organizații non-guvernamentale ale masoneriei românești raportează anual venituri oficiale de aproximativ trei milioane de euro.

Dar acesta e doar mărunțișul: alte 700 – 800 de loji funcționează sub umbrela organizațiilor și a riturilor masonice și își gestionează banii „pe caiet“, pentru că nu s-au înregistrat oficial în Registrul ONG.

Am promis ca, intr-un articol viitor va vom dezvalui, cu documente, in exclusivitate, tepele date de “fratii” mascatului de la Politia Locala Ploiesti, tepe date investitorilor pentru infiintarea diverselor “Camere”, tepe date in care sunt implicati chiar fosti consilieri ai primarului Municipiului Ploiesti, Adrian Dobre (unii, fosti intimi ai directorului general suspendat al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, director trimis in judecata pentru fapte de coruptie).

Persoanele utilizate de procurorul “Portocala” in mizeriile de dosare penale inventate, oameni utilizati ca martori mincinosi si/sau martori acoperiti

In numerele trecute va dezvaluiam cum un “individ”, de joasa “speta”, a ajuns dintr-un secretar general al unui partid politic (N.R- P.M.P) din Prahova un functionar public la Politia Locala Ploiesti, printr-un concurs aranjat de actuala concubina, sefa pe la Oficiul Juridic, prietena intima a directorului suspendat al Politiei Locale Ploiesti.

Tot Incisiv de Prahova va dezvaluia cum acest individ ajuns politist local, cu ajutorul aceleasi concubine, intentiona si ulterior a ajuns la Serviciul de Interventie Rapida, asa-zisii mascati ai Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat ca acesta sa ajunga chiar seful acestei structuri.

Individul de joasa speta de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti este mason!

Fals si uz de fals in declaratia de avere si interese a masonului de la mascati

Nedeclararea calităţii de membru într-o astfel de Asociaţie – M.L.I.U.R., denotă o intenţia de disimulare a acestei calităţi (mason), intenţie a cărui motivaţie, scop, din punct de vedere penal interesează, prezenţa acestei intenţii conduce fără echivoc la realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de fals în declaraţii.

Infracţiunea de fals în declaraţii este o infracţiune care se comite doar cu intenţie directă şi constă în declararea necorespunzătoare a adevărului.

“Mocanita” sa aflata in postnatal ce parere “juridica” are de acest fals si uz de fals facut de concubinul sau care NU a declarat aceasta apartenenta conform prevederilor legale?

Precizam ca, vom reveni cu dezvaluiri senzationale atat despre masonul de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti, cat si despre “tepele” date de “fratii” si prietenii sai oamenilor de afaceri din Prahova.

Din acest numar vom reveni, in serial cu dezvaluiri despre tepele acestor masoni si tepele date de “fratiorii” lor, dintre cere unul dintre fartiori este un fost consilier al primarului Adrian Dobre, prieten de faradelegi cu procurorul “Portocala”.

FANTOMATICA CAMERA DE COMERT BILATERALA COSTA RICA-ROMANIA

O “Camera” pe care membrii fondatori o folosesc ca “paravan” si impresie artistica pentru a “tepui” oameni de afaceri sub “umbrela” ca ei sunt “diplomati” si/sau ca apartin de unele servicii secrete romanesti.

O sa avem si raspunsul oficial de la SIE si SRI si il vom publica si o sa il atasam la sesizarea organelor de cercetare penala.

Cand mai existau probleme “amoroase” cu Simona Plesa, iata cum nu mai veneau finantarile si dispareau subit pana si banii de chirii….

1k

Infiintarea “Camerei Bilaterale Germania-Romania”

“Venerabilul” mason grad 33, Liviu Bigan, un tepar desavarsit care a luat in cateva randuri bani de la oameni de afaceri din Prahova si nu numai (Bucuresti si cetateni straini) pentru a infiinta “Camera Bilaterala Germania-Romania”

In acest sens, “venerabilul” care se prezinta ca G-ral SIE si/sau G-ral SRI, in functie de tepele pe care le aplica a constituit de cateva ori aceasta “Camera de Comert” fantoma introducand in statutul de infiintare pe rand, persoanele inselate.

Iata documentele explozive utilizate de teparii masoni din Prahova:

STATUT

Asociația Camera de Diplomație Comercială cu

 REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

 

 

 

MEMBRII   FONDATORI :

  1. BIGAN LIVIU FLORIN , cetatean roman, CNP 169_______, indentificat cu C.I. seria ___ , nr. 99____, dom. in mun. Ploiesti , str. Ciresoaia, nr. ___, jud. Prahova, in calitate de presedinte;
  2. __________ in calitate de vicepresedinte;
  3. __________ in calitate de vicepresedinte;

In conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, şi în temeiul dreptului constituţional la asociere, ne exprimăm voinţa pentru înfiinţarea unei asociaţii, având următorul statut:

 

ART. 1. DENUMIRE

Denumirea asociaţiei este CAMERA DE DIPLOMAȚIE COMERCIALĂ CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA denumită în continuare CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.  conform disponibilitatii nr. 156343/14.10.2016. eliberata de Ministerul Justitiei.

ART. 2. SEDIU

2.1. Sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este în Bucuresti, Bulevardul Octavian Goga, nr. 2, tronson 2 , etaj VIII, cam. 806, sector 3

În funcție de necesități, el va putea fi schimbat în orice alt loc din București, cu îndeplinirea formalităților legale în vigoare, neputând fi mutat în altă localitate decât capitala țării.

2.2. CDC CU REPIBLICA FEDERALA GERMANIA își poate stabili birouri operaționale numai în capitala României sau a țării pentru care a fost creată.

ART. 3. DURATA

CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .se constituie pe o durată de funcționare nedeterminata, începand cu data înregistrării sale ca persoană juridică, subiect de drept român.

ART. 4. FORMA JURIDICĂ

4.1. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este persoană juridică română, de drept privat care funcționează în baza O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv și ale prezentului Statut și are forma juridică de asociație.

4.2. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA nu are caracter politic și nici scop lucrativ.

4.3. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este o organizație neguvernamentală, ce reprezintă, în probleme generale, față de Guvernul României și autoritățile centrale naționale, precum și faţă de alte guverne şi autorităţi pe plan regional și internațional, membrii săi, și care sprijină și apară interesul național al României, din perspectiva comercial-economică și a comunității de afaceri. Totodată, urmărește promovarea și dezvoltarea relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția consumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc., în concordanță cu exigențele și cerințele economiei de piață și ale globalizării.

 

Art. 5.SCOPUL

5.1. Inițierea și organizarea de relații cu autoritățile REPUBLICII FEDERALE GERMANIA și crearea unor metode eficiente de interacțiune, bazate pe continuitate și profesionalism, cu scopul dezvoltării relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția conumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc.

5.2. Dezvoltarea relațiilor comerciale bilaterale prin implementarea și dezvoltarea conceptului de diplonomie economică, așa cum a fost el definit în literatura de specialitate;

Art. 6. OBIECTIVELE

6.1. Inițierea, cultivarea și menținerea dialogului și relațiilor cu mediul de afaceri din cele două

țări;

6.2. Dezvoltarea relațiilor cu autoritățile din cele două state identificate cu atribuții privind domeniul comerțului exterior, relațiile economice internaționale și mediul de afaceri;  

6.3. Susținerea procesului de monitorizare al relațiilor comercial-economice bilaterale, prin aplicarea conceptului de complementaritate, în raport cu autoritățile statului;

6.4. Informarea inter-partenerială asupra legislației referitoare la relațiile comercial-economice;

6.5 Întocmirea unor materiale de analiză și sinteză în urma studierii tendințelor pieței de afaceri internaționale, cu scopul menținerii unui ritm constant în procesul de integrare economică regională și globală;

6.6. Realizarea unui program interactiv de târguri și expoziții în cele două țări;

6.7. Acordarea de consultanță de specialitate tuturor instituțiilor și societăților comerciale, cu scopul concretizării și materializării unor tranzacții comerciale și de cooperare, inclusiv pe terțe piețe;

6.8. Promovarea interactivă a unor oportunități de afaceri între părțile interesate;

6.9. Acordarea de asistență reciprocă privind o verificare minimală a bonității societăților propuse ca viitori parteneri;

6.10. Evaluarea gradului de interes și sensibilitate al piețelor de desfacere din cele două state, față de produsele promovate;

6.11. Apărarea intereselor actorilor activi, de profil, pe piețele celor două state, în raport cu autoritățile naționale și protejarea imaginii privind activitatea de bună practică a acestor operatori;

6.12. Asigurarea stabilității relațiilor comerciale, prin promovarea contactelor permanente și prin prioritizarea derulării unor acțiuni de asigurare a  unui climat de încredere reciprocă, între cele două medii de afaceri;

6.13. Configurarea unui climat stabil și eficient de parteneriat public-privat, cu scopul atragerii unor investiții de interes;

6.14. Promovarea realităților românești și germane avându-se în vedere sensibilizarea investitorilor din cele două state privind  crearea de parteneriate reciproc avantajoase;

6.15. Orice alte activități care duc la configurarea și armonizarea sistemelor de lucru în materie comercială între cele două state și pe terțe piețe;

6.16. Organizarea și promovarea unor programe educaționale de profil, avându-se în vedere posibilitatea schimburilor de experiență, în toate modalitățile care pot fi generate, între cele două state.

ART. 7. CALITATEA DE MEMBRU

7.1. Membrii fondatori.

Prin membru fondator se înţelege persoana care a participat iniţial la constituirea asociaţiei sau care a fost aleasă ulterior, din rândul membrilor, de către Adunarea Generală ca membru asimilat membrului fondator.

Membrii asimilați membrilor fondatori au aceleași drepturi ca și aceștia.

Membrii fondatori și cei asimilați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.

7.2. Membrii asociați.

Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI .pot fi persoane fizice sau juridice, române sau străine, care sunt de acord cu scopul acesteia. Poate deveni membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .orice persoană care:

  1. a) îi recunoaşte statutul și aderă la acesta;
  2. b) desfăşoară în mod direct o activitate economică în România sau o altă activitate de interes, care are legătură directă sau în mod conex cu obiectul de activitate sau cu scopul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA ;
  3. c) consideră că prin activitatea lor pot contribui la atingerea scopului statutar și la dezvoltarea cooperării comercial-economice bilaterale dintre România și alte state; achită taxa de aderare.

Membrii asociați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.

7.3. Persoanele juridice prevăzute la pct. 7.2. pot obține calitatea de membru prin aderare.

7.4. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA. are drept de selecție cu privire la primirea de noi membri asociați.

ART. 8.ORGANELE DE CONDUCERE

Organele de conducere ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.sunt:

  • Adunarea Generală
  • Consiliul Director
  • Cenzorul sau comisia de cenzori

ART. 9. ADUNAREA GENERALĂ – FUNCȚIONARE ȘI ATRIBUȚII

9.1. Adunarea Generală este organul suprem de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și se compune din totalul membrilor fondatori, asimilati si asociati ai acesteia.

9.2. Adunarea Generală se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an, de regulă în primul trimestru al anului, iar în sesiune extraordinară, ori de cate ori trebuie rezolvate chestiuni importante ce intră în competența sa exclusivă și nu suferă amânare

9.3. Convocarea Adunării Generale extraordinare se poate face la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .la cererea Consiliului Director sau la cererea președintelui în exercițiu.

9.4. Adunarea Generală se convoacă în sesiune ordinară de președintele în exercițiu al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA cu cel puțin 7 de zile înainte de data întrunirii. Odată cu convocarea se comunică membrilor ordinea de zi preliminară, acest lucru neînsemnând că aceasta nu poate suporta modificări, care însă trebuie aduse la cunoștință și votate la începutul ședinței Adunării Generale, ca ordine de zi. Neprimirea adresei de convocare de către vreunul dintre membrii asociați, nu constituie impediment în considerarea Adunării Generale ca legal constituită.

9.5. Convocarea se face prin telefon sau e-mail cu confirmare de primire. Odată cu convocarea se comunică membrilor data, ora, locul, ordinea de zi. Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului asociaţiei convocarea va trebui să cuprindă textul integral al acesteia.

9.6. Adunarea Generală este valabil constituită indiferent de numărul celor prezenți, cu condiția ca numărul membrilor să fie de jumătate plus unu; dacă la data convocării nu se întrunește numărul statuar de membri fondatori sau asimilați, se va face o nouă convocare ce se va situa între a 7-a și a 15-a zi de la data stabilită pentru prima convocare, când Adunarea Generală se consideră legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenți.

9.7. La sesiunile Adunării Generale ale CDC cu  ……………………………pot fi invitați reprezentanți ai

Guvernului României și ai altor organe centrale, ai mass-mediei, ca și ai altor organe similare din țările membre, precum și din tări terțe.

9.8. Adunarea Generală este condusă de președintele în exercițiu al CDC cu  ……………………………care înainte de deschiderea lucrărilor dispune verificarea, după lista nominală, a membrilor prezenți și comunică Adunarii Generale, prezenta.

9.9. Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul majoritar (majoritate simplă) al membrilor prezenți, în toate chestiunile supuse dezbaterilor, aceștia având drept de vot deliberativ.

9.10. Membrii asociați ai CDC cu  ……………………………au drept de vot deliberativ. Fiecare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are dreptul la un singur vot, indiferent de numărul delegaților desemnați să participe la Adunarea Generală. Membrii asociați ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care nu și-au plătit cotizația pe anul pentru care se convoacă Adunarea Generală, pot participa la aceasta, dar fără drept de vot.

9.11. Membrii conducerii de onoare a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA., cu excepția președintelui fondator și a președintelui de onoare, nu au drept de vot.

Președintele fondator și președintele de onoare vor participa la ședințele Consiliului Director, unde vor avea dreptul să voteze orice decizie a acestuia.

Ceilalți membri ai conducerii de onoare ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .vor avea dreptul să participe la ședința Consiliului Director, fără drept de vot, atunci când vor fi convocați.  Președintele fondator este primul președinte al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.

9.12. Președintele de onoare va fi desemnat în persoana președintelui , după terminarea mandatului său, cu condiția ca acesta să fii deținut funcția de prim vicepreședinte înainte de cea de președinte.

Președintele de onoare va avea drept de vot în Consiliul Director și va participa la ședința Consiliului Director.

Președintele de onoare se bucură de aceleași privilegii ca și presedintele fondator.

9.13. Adunarea Generală a membrilor fondatori și asociați este organ suprem de conducere și are următoarele atribuții:

  1. dezbate raportul de activitate prezentat de președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și darea de seamă a cenzorilor privind situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA între cele două sesiuni ordinare ale Adunării Generale și acordă descarcărea de gestiune;
  2. decide referitor la investițiile majore ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
  3. aprobă bugetul anual al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
  4. alege Consiliul Director și Comisia de Cenzori pe o perioada de 5 (cinci) ani;
  5. aprobă și modifică statutul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA;
  6. aprobă înființarea de filiale;
  7. hotărăște în privința oricăror alte chestiuni care intră în competența sa;
  8. alege copreședintele propus în urma consultațiilor cu ambasada țării de origine,

ART. 10. CONSILIUL DIRECTOR. FUNCȚIONARE – ATRIBUȚII

10.1. Consiliul  Director este organul executiv de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și se compune din:

  • un Președinte, cetățean român sau cu dublă cetățenie, care este și președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
  • doi Vicepreședinți, cetățeni români sau ai REPUBLICII FEDERALE GERMANIA sau cu dublă cetățenie, după caz.
  • un Secretar General.

10.2.Creşterea numărului de membri ai Consiliului Director se va face în raport cu dezvoltarea activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.și cu bugetul aprobat de Adunarea Generală.

10.3.Membrii Consiliului Director vor fi aleși dintre membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

10.4.Consiliul Director are următoarele atribuții:

  1. aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale;
  2. stabileşte şi propune obiectivele generale ale asociaţiei;
  3. decide cu privire la încheierea de acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
  4. aprobă structura aparatului asociaţiei, precum şi a numărului de personal în cadrul fondului de salarii aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli;
  5. e) selectează terţii colaboratori;
  6. hotărăşte înfiinţarea şi structura departamentelor de lucru ale asociaţiei;
  7. analizează periodic activitatea fiecărui departament de lucru, luând măsurile ce se impun;
  8. hotărăşte cu privire la modificarea sediului asociaţiei;
  9. emite proiecte de hotărâri în vederea supunerii acestora spre aprobare Adunării Generale;
  10. propune Adunării Generale: modificarea statutului, înfiinţarea de filiale, bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil;
  11. asigură execuția bugetului de venituri şi cheltuieli;
  12. stabileşte contribuțiile de aderare şi cotizaţiile anuale pentru membrii CDC  CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA, precum şi nivelul acestora;
  13. stabilește remunerația acordată Comisiei de Cenzori;
  14. aprobă regulamentul intern de funcţionare;
  15. deliberează şi hotărăşte în privinţa altor probleme care intră în competenţa sa.

10.5.Consiliul Director exercită, în perioada dintre Adunările Generale, administrarea generală a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa în baza prezentului statut sau a hotărârilor Adunării Generale. Totodată, el stabilește și indemnizația Președintelui CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

10.6.Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea Preşedintelui CDC sau a 1/3 din numărul CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA membrilor fondatori şi îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

10.7.Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu o majoritate de cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi.

În cazul în care există paritate la votare, votul președintelui în exercițiu este dublu, inclusiv în ședința Adunării Generale în care Consiliul Director nou ales își va alege președintele .

10.8.Între Adunările Generale, hotărârile se iau de către Consiliul Director urmând ca în Adunarea Generală să fie validate numai cele de competența sa.

10.9.Consiliul Director răspunde de activitatea sa în fața Adunării Generale, căreia este obligat să-i prezinte raportul. Totodată, Consiliul Director va solicita Adunării Generale, descărcarea de gestiune în urma exercițiului financiar anual.

Art. 11. PREȘEDINTELE

11.1. Președintele CDC .va fi ales, pentru un m CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA andat de 5 ani cu posibilitate de realegere, din randul membrilor Consiliului Director, de catre aceștia, după ce au fost, la rândul lor, aleși de către Adunarea Generala a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA (fie în ședință ordinară, fie în ședință extraordinară). Președintele fondator și președintele de onoare au drept de vot la alegerea președintelui .

Membrii Consiliului Director nou ales se vor retrage în ședintă separată, unde se va proceda la alegerea în funcții, conform Statutului. Primul va fi ales Președintele Consiliului Director, urmând ca în continuare să fie aleși Prim-vicepreședintele, Vicepreședintele și Secretarul General.

Rezultatul alegerilor va fi comunicat membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA  în cel mai scurt timp posibil.

11.2. Președintele  al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are următoarele atribuții:

  1. reprezintă asociaţia în relaţiile interne şi internaţionale şi încheie acte juridice în numele şi pe seama CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA , conform cu legislaţia în vigoare, cu hotărârile Adunării

Generale sau ale Consiliul Director;

  1. desfășoară orice activitate și decide cu privire la orice chestiune ce nu intră în atribuțiile Adunarii Generale sau a Consiliului Director, conform Statutului.

11.3.Președintele poate delega o parte din atribuţiile sale Prim-vicepreședintelui, Vicepreşedintelui sau Secretarului General.

11.4.În cazul în care Preşedintele nu îşi poate exercita atribuţiile, Prim-Vicepreşedintele îl va înlocui de drept şi va exercita atribuţiile ce îi sunt delegate.

11.5 Secretarul General asigură îndeplinirea activităţilor de secretariat şi ţine în grija sa toate registrele şi regulamentele asociaţiei. El poate îndeplini şi alte atribuţii încredinţate de Preşedintele asociaţiei.

11.6.Calitatea de membru al Consiliului Director încetează la data expirării perioadei pentru care a fost ales sau prin revocare de către Adunarea Generală.  În locul devenit vacant se va alege un alt membru.

11.7.Dacă se impune completarea imediată a locului devenit vacant, Președintele convoacă Adunarea Generală Extraordinară, în cadrul căreia va putea alege un alt membru.

11.8.Dezbaterile şi hotărârile Consiliului Director sunt consemnate în procese verbale prin grija Secretarului General.

11.9.Președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și ceilalți membri ai Consiliului Director pot fi remunerați de către CDC cu  CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA pentru activitatea depusă sub forma indemnizației de ședință sau a salariului. Salariul sau indemnizația va fi stabilită de Consiliul Director.

11.10.Consiliul Director va putea crea comisii de lucru pe probleme, in domeniile in care exista un volum mai mare de activitati. Aceste comisii își vor desfășura activitatea pe baza unui regulament aprobat de Consiliul Director.

ART. 12. BORDUL ONORIFIC

Se înființează Bordul Onorific al CDC .organ de interes general în CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA activitatea organizației și pentru îndeplinirea scopului statutar al acesteia, care va acționa pe plan național și internațional, bucurându-se de înalt respect și aleasă apreciere în cadrul Camerei de Diplomație Comercială CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

Consiliul Onorific al CDC  CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este compus din 5 membri, personalități marcante în domeniul diplomatiei comerciale si comert exterior sau domenii conexe în strânsă legătură cu acesta, și având o reputație recunoscută pe plan național și/sau internațional. Structura Bordului Onorific este următoarea:

  • 1 Înalt Membru Coordonator al Bordului Onorific denumit Copresedinte.
  • 4 Înalți Membri ai Bordului Onorific.

ART. 13. ORGANELE DE CONTROL

13.1. Organele de control ale activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA sunt:

  1. Cenzorul
  2. Comisia de Cenzori, după caz.

13.2.Cenzorul sau Comisia de Cenzori, după caz, vor fi aleși de către Adunarea Generală. Comisia de Cenzori va fi formată din 1 până la 3 membri care trebuie să fie experți contabili.

13.3.Cenzorul/Comisia de Cenzori, după caz, poate fi remunerat/ă pentru activitatea depusă, iar remunerația va fi stabilită de Consiliul Director.

13.4.Cenzorul/Comisia de Cenzori verifică situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și informează Adunarea Generală despre aceasta.

ART. 14. PATRIMONIUL (FINANȚARE)

14.1. Patrimoniul initial  al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este  in valoare de  2.500  lei, vărsat în totalitate la data constituirii Asociaţiei. 

14.2.Patrimoniul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se constituie din donații, sponsorizări, cotizații și orice alte venituri din activități legale oferite de membrii săi sau de alte persoane, precum și din contribuțiile de aderare, care vor fi stabilite în lei și valută, prin Hotărârea Adunării Generale.

14.3.Contribuțiile de aderare și cotizațiile vor fi actualizate periodic de Consiliul Director pe baza Hotărârii Adunarii Generale și în conformitate cu prevederile Regulamentului de asociere.

14.4. Pentru serviciile prestate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA către terți, beneficiarii acestora vor plăti onorarii, fie în sume fixe, fie în cotă procentuală, ce vor fi stabilite și actualizate periodic de Consiliul Director, în funcție de rata inflației și aprobate de Adunarea Generală.

14.5.Toate sumele încasate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA indiferent cu ce titlu (contribuție de aderare, cotizații, donații, etc.) se vor folosi la acțiunile prevăzute în Statut, în scopul realizarii obiectului de activitate al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

14.6.CDC  . CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate să înființeze societăți, ale căror dividende, dacă nu vor fi reinvestite în activitatea acestora, vor fi transferate către CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și vor folosi la îndeplinirea scopului statutar.

ART. 15. DIZOLVAREA SI DESTINATIA BUNURILOR

15.1Asociatia  se dizolva:

  1. a) de drept;
  2. b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;
  3. c) prin hotararea adunarii generale.

A.Asociatia se dizolva de drept prin:

  1. a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;
  2. b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop ;
  3. c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia sa se constituie;
  4. d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul asociatiei,  la cererea oricarei persoane interesate.

B.Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate :

  1. a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;
  2. b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
  3. c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
  4. d) cand asociatia a devenit insolvabila.

Instanta competenta sa hotarasca dizolvarea este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.

C.Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile  de la data sedintei de dizolvare, hotararea adunarii generale se depune la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul, pentru a fi inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

15.2. În caz de dizolvare, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.  Transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării revine lichidatorului care, după o consultare prealabilă a membrilor fondatori, va proceda la transmiterea propriu-zisă către una sau mai multe persoane juridice care au ca scop promovarea relațiilor economice.  Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării, lichidatorii nu au reușit să transmită bunurile în condițiile sus-menționate, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanța competentă, conform dispozițiilor legale.

ART. 16. PIERDEREA CALITĂȚII DE MEMBRU  ȘI  RETRAGEREA

16.1. Pierderea calității de membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate fi hotărâtă de Consiliul Director, numai pentru motive bine întemeiate și numai după ascultarea reprezentantului autorizat al membrului în cauză, în cadrul ședinței speciale convocate în acest scop, de către președintele.

Lipsa reprezentantului membrului în cauză, pentru data la care a fost convocat, nu înlătură posibilitatea luării deciziilor de către Consiliul Director.

16.2. Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care prin atitudinea lor dovedesc interese contrare și comportament inadecvat scopului pentru care a fost înființată CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și/sau care săvarșesc orice faptă dăunătoare imaginii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA inclusiv spiritului de unitate organizațională al acesteia, vor fi excluși, în urma audierii reprezentantului lor în ședința Consiliului Director convocată special pentru aceasta .

16.3 Calitatea de membru se poate pierde şi în următoarele situaţii:

  1. în caz de încetare a existenţei persoanei juridice;
  2. neachitarea obligaţiilor pecuniare anuale de membru;
  3. pierderea calităţii de membru fondator sau excluderea unui membru fondator, care poate fi hotărâtă doar de către Adunarea Generală;

16.4.Oricare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se poate retrage din organizație, oricând, cu condiția notificării intenţiei de retragere, în scris, la sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

16.5.Când o persoană juridică încetează să mai fie membră a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI ea va ramane responsabilă pentru toate obligațiile sale, ce au fost asumate până la încetarea calității sale de membru.

ART. 17.DISPOZIȚII FINALE

Prevederile prezentului Statut se completează cu prevederile O.G. nr. 26/ 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările și completările ulterioare.

Prezentul Statut se poate modifica prin Act Adițional, semnat de membrii Consiliului Director, numai pe baza împuternicirii date de Adunarea Generală și numai în baza Hotărârii acesteia, prin care va fi desemnată și persoana care se va ocupa de îndeplinirea formalităților legale de înscriere a modificărilor în Registrul Național al persoanelor juridice fără scop patrimonial –  Asociatii, Fundații și Federații  aflat la grefa Tribunalului București în a carei circumscripție teritorială își are sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

Membrii Fondatori:

1.BIGAN LIVIU FLORIN ,  in calitate de presedinte;

  1. , in calitate de vicepresedinte;
  2. ____________,in calitate de vicepresedinte

1b

CONTRACT DE LOCAŢIUNE

Nr. ……./……………

Părţile:

CAMERA  DE  COMERŢ  ŞI  INDUSTRIE  A ROMÂNIEI, cu sediul în Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr.2, sector 3 – CCIR Business Center, cod fiscal _____, cont nr. RO___ RZBR 0000 ______, deschis la Raiffeisen Bank România S.A., reprezentată legal prin Mihai Daraban – Preşedinte, denumită în continuare LOCATOR, şi

LIVIU FLORIN BIGAN, domiciliat în Ploieşti, Strada _____, judeţ Prahova, identificat cu C.I. seria ____nr. 99____,, eliberat de SPCLEP Ploieşti în data de 19.04.2011, având CNP 16_______8, denumit în continuare Locatar,

convin la încheierea prezentului contract de locaţiune, denumit în cele ce urmează Contractul, în următoarele condiţii:

Art. 1 OBIECTUL CONTRACTULUI

1.1       Locatorul închiriază, iar Locatarul ia cu chirie, spaţiul aflat în incinta CCIR Business Center din Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Tronsonul II, Etaj 8, camera 6, în suprafaţă de 27.80 mp, identificat conform planului din Anexa nr. 2 la contract, parte integrantă din acesta, pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană (dovada disponibilităţii denumirii nr. 156343/14.10.2016 emisă de Ministerul Justiției), denumită în cele ce urmează Asociația.

1.2       Predarea-primirea spaţiului care face obiectul prezentului contract se va efectua în baza procesului-verbal de predare primire, semnat de către reprezentanţii expres desemnaţi în cuprinsul contractului ca persoane responsabile cu derularea în bune condiţii a contractului şi devine parte integrantă din contract.

Art. 2 DURATA CONTRACTULUI

2.1.                Prezentul contract intră în vigoare la data 15.03.2017 şi încetează la data de 14.03.2018.

Art. 3 CHIRIA ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ

  • Preţul închirierii – chiria – pentru spaţiul descris la art. 1 este de 13 Euro/mp/lună la care se adaugă TVA. Părţile au stabilit de comun acord ca valorile să fie exprimate în euro, plătibile în lei la cursul comunicat de BNR pentru ziua emiterii facturii.
  • În preţul chiriei sunt incluse şi cheltuielile cu utilităţile: energie electrică şi cota parte din materialele, salariile personalului necesar întreţinerii şi pazei spaţiului închiriat şi mobilierul, în limita disponibilităţii.
  • Pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană în spaţiul ce face obiectul prezentului contract de locaţiune, Locatarul va achita Locatorului un tarif de 20 euro/lună, la care se adaugă TVA.
  • Locatarul va depune o garanţie echivalentă cu chiria aferentă pe 2 (două) luni, care va fi restituită la încetarea locaţiunii, în cazul în care nu se vor înregistra obligaţii faţă de Locator.
  • În situaţia în care sunt înregistrate întârzieri la plată, în cuantum egal cu valoarea chiriei pentru 1 lună, Locatorul urmează să reţină contravaloarea sumei datorate din garanţia depusă conform contractului.
  • Locatarul are obligaţia să depună suma necesară pentru reconstituirea garanţiei în cuantumul prevăzut de art. 3.4, în termen de 10 zile de la data reţinerii sumelor neachitate conform art. 3.5.
  • În situaţia în care Locatarul nu efectuează reconstituirea garanţiei în termenul prevăzut de articolul precedent, contractul urmează a fi reziliat potrivit dispoziţiilor art. 5.2 din contract.
  • Plata chiriei se va face lunar, în perioada 1-10 ale lunii, pe baza facturii fiscale emise de către Locator, în numerar sau prin virament bancar.
  • Prima factură va cuprinde garanţia, chiria aferentă primei luni şi tariful pentru stabilirea sediului Asociaţiei, aferent primei luni.
  • În cazul întârzierii efectuării plăţilor sau neplata chiriei în tot sau în parte, Locatarul datorează penalităţi în cuantum de 0,5%/zi din suma restantă.
  • Dacă întârzierea depăşeşte 30 de zile, Locatorul este îndreptăţit să rezilieze contractul fără nicio altă formalitate. Rezilierea nu stinge obligaţiile de plată ajunse la scadenţă şi nici obligaţia de plată a penalităţilor de întârziere.

Art. 4 – OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

4.1 Obligaţiile Locatorului

4.1.1     Să nu întreprindă nicio acţiune de natură a tulbura folosinţa Locatarului.

4.1.2     Să transmită Locatarului factura fiscală, astfel încât să fie respectate termenul și condițiile de plată.

4.1.3     Să asigure Locatarului liberul acces, conform Regulamentelor proprii şi a Condiţiilor generale, către spaţiile închiriate, pe traseul şi în condiţiile stabilite de părţi.

4.1.4     Să pună la dispoziţia Locatarului Condiţiile generale (Anexa nr. 1 la Contract).

4.1.4     Să asigure paza spaţiilor închiriate, în cadrul pazei generale a obiectivului.

4.1.5     Locatorul nu răspunde de pierderea, deteriorarea sau sustragerea bunurilor Locatarului, indiferent de cauza care le-a produs.

4.2. Obligaţiile Locatarului

4.2.1     Să plătească chiria, tariful pentru stabilirea sediului şi alte servicii comandate sau sume datorate în baza prezentului contract, în termenele şi condiţiile prevăzute în acesta.

4.2.2  Să întreţină spaţiile şi bunurile închiriate şi să asigure integritatea şi funcţionarea normală a tuturor componentelor acestora;

4.2.3  Să folosească bunurile închiriate potrivit destinaţiei lor, care nu poate fi schimbată decât cu acordul prealabil al Locatorului, exprimat în scris.

4.2.4  Să informeze imediat Locatorul asupra oricăror accidente sau degradări care se produc la spaţiile şi/sau cu privire la bunurile închiriate, chiar dacă aparent nu ar rezulta nicio pagubă.

4.2.5  Să permită personalului Locatorului să efectueze vizite de evaluare a folosirii bunurilor închiriate.

4.2.6     Locatarul a luat la cunoştinţă şi se obligă să respecte toate regulamentele Locatorului, precum şi Condiţiile generale.

4.2.7     Dacă bunurile închiriate nu mai pot fi returnate în starea iniţială, Locatarul se obligă fie să le repare/recondiţioneze ori, dacă acest lucru nu este posibil, să achite valoarea acestora la preţ de nou.

4.2.8     Să folosească, în mod strict, traseul de acces pentru personal şi/sau clienţi.

4.2.9     Să comunice Locatorului, în scris, numele salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile închiriate.

4.2.10   Să nu modifice instalaţiile, echipamentele, dispozitivele puse la dispoziţie. (ex.: puteri electrice, siguranţă la foc, echipamente care afectează structura de rezistenţă a clădirii).

4.2.11   Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute în Condiţiile generale duce la încetarea imediată şi necondiţionată a prezentului contract.

4.2.12   La încetarea locaţiunii pentru spaţiul cu destinaţia „sediu”, Locatarul se obligă să radieze sediul din Registrele speciale, în termen de 45 zile de la încetare.

4.2.13   Locatarul are obligaţia ca, pentru identificarea adresei la care îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor prezentului contract, să folosească sintagma CCIR Business Center.

Art. 5 – REZILIEREA ŞI ÎNCETAREA CONTRACTULUI

  • Denunţarea unilaterală a contractului înainte de termen va putea fi cerută de oricare dintre părţi cu condiţia notificării cu 30 de zile înainte de data la care ar înceta contractul.
  • În caz de distrugere parţială a bunurilor puse la dispoziţie conform contractului, din cauze neimputabile părţilor, respectiv caz de forţă majoră, părţile sunt în drept a cere încetarea contractului. Pentru a opera încetarea contractului în condiţiile reglementate în prezentul articol, distrugerea trebuie să fie atât de gravă încât să-l împiedice pe Locatar a se mai folosi de bunurile închiriate conform destinaţiei de comun acord convenite de părţi prin prezentul contract.
  • Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, părţile datorează despăgubiri, conform contractului şi legii.
  • Contractul încetează de drept, fără alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei alte autorităţi, într-una dintre următoarele situaţii:
    1. Prin acordul părţilor exprimat în scris;
    2. La expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
    3. În caz de forţă majoră, aşa cum aceasta este descrisă în contract.
  • Partea care invocă încetarea va comunica celeilalte părţi, în scris, intenţia şi cauza încetării contractului, cu cel puţin 10 zile înainte de data de la care solicită încetarea. Încetarea contractului, indiferent de cauza care a produs-o, nu va avea niciun efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi.
  • Locatarul are obligaţia de a elibera spaţiul în termen de 5 zile calendaristice de la data încetării contractului.
  • Nerespectarea obligaţiei de eliberare a spaţiului îndreptăţeşte pe Locator să procedeze unilateral la eliberarea spaţiului şi la depozitarea bunurilor Locatarului, în numele şi pe seama acestuia.

Art. 6 FORŢA MAJORĂ

6.1       Părţile sunt exonerate de răspundere pentru executarea defectuoasă sau neexecutarea contractului, în cazul în care aceasta se datorează unui caz de forţă majoră. Prin forţă majoră se înţelege orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, dispozițiile art. 1351 Cod civil fiind pe deplin aplicabile.

6.2   Partea care invocă apariția cazului de forță majoră este obligată să o notifice, în scris, celeilalte părţi, în termen de 5 zile de la producerea evenimentului. Existența cazului de forță majoră va fi confirmată prin avizul emis conform legii.

Art. 7 CONFIDENŢIALITATEA

7.1       Fiecare parte se obligă sa nu divulge informaţiile în legătură cu cealaltă parte sau în legătură cu clauzele prezentului contract de care a luat cunoştinţă pe parcursul negocierii, încheierii sau executării contractului. Fac excepţie informaţiile care sunt publice sau cele pentru care s-a primit încuviinţare, în prealabil şi în scris, de la cealaltă parte.

7.2       Clauza este valabilă din momentul semnării contractului şi produce efecte pe perioadă nedeterminată, indiferent de motivul pentru care a încetat contractul.

7.3       Nerespectarea prezentei clauze atrage răspunderea patrimonială a părții în culpă. Daunele-interese se vor stabili conform legii.

Art. 8 NOTIFICĂRILE

8.1       La schimbarea coordonatelor cu privire la sediu, adresa de corespondență, banca, numărul de cont și a oricăror alte date de identificare, survenită pe parcursul derulării contractului, partea este obligată să informeze cealaltă parte, în scris, în termen de 10 zile de la data modificării.

8.2       Comunicările se vor face în scris, prin scrisoare recomandată, prin fax sau e-mail, cu confirmare de primire. Nerespectarea acestor obligaţii poate atrage renegocierea sau încetarea contractului, corespondența de orice natură, expediată la o adresă diferită de cea comunicată, considerându-se nulă.

8.3       În accepţiunea părţilor, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă a fost transmisă la adresa/sediul prevăzut în preambulul prezentului contract.

8.4       Nerespectarea termenelor și condițiilor privind informările și/sau notificările atrage nulitatea acestora.

8.5       Orice schimbare a datelor de contact va fi comunicată, fără întârziere, celeilalte părţi. Date de contact:

 

Art. 9 LITIGII  

9.1       Contractul este încheiat, guvernat şi va fi interpretat în conformitate legea română. Neînţelegerile decurgând din sau în legătură cu acest contract se vor soluţiona pe cale amiabilă.

9.2       Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10 DISPOZIŢII FINALE

  • Orice modificare a prezentului contract se va face prin act adiţional.
  • Locatarul poate subînchiria spaţiile ce fac obiectul locațiunii, cu excepţia celor cu destinaţia de “sediu”, către persoanele juridice înfiinţate conform legii, numai cu acordul prealabil al Locatorului şi în aceleaşi condiţii în care acesta a semnat contractul cu Locatorul, având obligaţia de a prezenta acestuia din urmă toate contractele încheiate cu sublocatarii, în termen de maximum 5 zile de la semnarea acestora.

10.3     Prezentul contract reprezintă titlu executoriu, potrivit dispoziţiilor art. 1798 Cod Civil.

10.4     Anexele contractului:

Anexa 1 – Condiții generale;

Anexa 2 – Schiță-plan;

Anexa 3 – Proces-verbal de predare-primire spațiu și/sau mobilier.

Prezentul contract a fost încheiat astăzi,………………, în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

Locator,

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI

 

Preşedinte,

MIHAI DARABAN

 

 

 

 

Director, Direcția Economică și Resurse Umane

DORINA DEACONESCU

 

 

Director, Direcţia Juridică

ELISABETA PERŞINARU

 

 

Şef Birou Închiriere Spaţii şi Săli de Conferinţă

MĂDĂLINA CIOCOIU

 

 

Locatar,

 

 

 

LIVIU FLORIN BIGAN

 

 

 

MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN

Acest mason “macho” a avut un traseu in viata asemanator ca mentorul sau, “venerabilul” L.B…, traind practic pe spinarea femeilor si/sau a “gasculitelor” pe care le-a escrocat sentimental.

Va redam doar cateva episoade din viata acestui mason “macho” de la Serviciul de Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti.

S-a insurat cu o doamna din Constanta pe care a vrajit-o sa isi vanda casa de acolo si sa vina in Ploiesti la el-macho, papandu-i banii si ulterior parasind-o chiar daca cu aceasta avea un copil.

Banii obtinuti de pe casa doamnei din Constanta au fost utilizati de masonul “macho” Bogdan Petrescu pentru a-si renova apartamentul sau personal iar doamna in cauza a putut sa isi achizitioneze o garsoniera in care traieste in prezent cu doi copii, bucuroasa ca a reusit macar sa se aleaga cu atata lucru din mostenirea de la parinti papata de escrocul sentimental.

Masculul Alfa, mascatul- macho a tepuit multe “gasculite” prin aceeasi metoda si nu le vom enumera pe toate, cert este ca decontul va veni cat de curand, toate aceste femei inselate si escrocate de bani s-au unit si vor actiona pe cai legale pentru recuperarea prejudiciului.

Ne vom referi in acest articol, nu la o “gasculita”, ci la o doamna de familie buna si cu o profesie de avocat…

Si aceasta a fost escrocata de bani, inselata si parasita chiar inaintea nuntii pe care escrocul “mascat –mason” o planificase chiar el.

Astfel, “masculul Alfa, mascatul- macho” a fost tinut cca 9 luni de zile pe mancare, cazare si bani cand acesta nu avea serviciu, in perioada cand era secretar general al PMP Prahova.

A fost tinut pe banii tatalui avocatei respective, care intre timp a decedat.

Masonul “mascat” Bogdan Petrescu a parasit-o pe avocata chiar inaintea nuntii programate deoarece isi gasise o alta “gasculita”, o “gasca” care este sefa Oficiului Juridic de la Politia Locala Ploiesti, celebra “Mocanita”, caruia i-a daruit si acesteia un “plod”…

De ce? Pai, simplu, “Mocanita” fiind experta in fraudarea concursurilor l-a introdus pe acest “macho-mason” ca functionar public la Ordine Publica in cadrul Politiei Locale Ploiesti, printr-un concurs fraudat, concurs al caror subiecte “Mocanita” i le-a dat printre suspine noaptea in pat.

Ulterior, “Mocanita” si “Masonul –macho” aveau in plan sa fraudeze un alt concurs si ca masonul macho sa ajunga sef la Serviciul Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat acest lucru.

Totusi el a fost mutat de la Ordine Publica la Serviciul de Interventie Rapida, la serviciul acela infiintat ilegal conform unui Raport de Control al Curtii de Conturi, serviciul acela in care nu se face nimic, se ia o caruta de bani si exista mult timp liber.

Cum foloseste “Mascatul-mason- Macho” acest timp liber si/sau de ce a tinut neaparat sa ajunga aici?

Raspunsul este iar simplu…

Mai sus va dezvaluiam cu acest “macho” mason a fost tinut timp de 9 luni de zile pe bani si mancare de catre tatal unei avocate care intre timp a decedat.

Masonul-mascat-macho, fiind déjà cu “Mocanita” de la Juridic a avut tupeul si nesimtirea sa vina la priveghi.

Nu, sa nu credeti ca a venit ca un semn de respect ci, cu un interes de afaceri.

Da, ati citit bine.

La final, cand sa plece (fiind practic alungat de familie care nu mai suporta aceasta nesimtire), “masonul-mascat macho” i-a propus avocatei o afacere…

Pana sa va publicam ce afaceri face acest mason escroc ca functionar public va dezvaluim o alta victima.

“Masonul-mascat macho” a “papat” cam 100.000 lei vechi unei femei din Prahova.

Dupa ce acesta a parasit-o, femeia s-a destanuit unui om de afaceri, patron pe la o firma oarecare (Mercedes-Benz).

Patronul respectiv si-a dat seama ca are de a face cu un escroc sentimental si a trimis cativa “baietei” lati in umar sa ii transmita un mesaj simplu: “da banii inapoi tarfa masculina”!

Ce a facut “mascatul –mason-macho”?

De frica a rugat o ruda de gradul I sa faca un imprumut la banca si/sau C.A.R si a inapoiat banii victimei din Blejoi…Ups, ne intrebam pe cine va mai pune sa se imprumute de bani pentru celelalte victime care, cum va dezvaluiam mai sus, s-au coalizat? Pe “Mocanita” de la Politia Locala Ploiesti nu mai poate, ca si asta a facut un imprumut la C.A.R. pentru el…Vom reveni cu documente explozive si cu mesajele dintre ei, „macho” la mare si „Mocanita” plangand dupa bani….(print-screean)…

N.R- S-au incercat fel de fel de presiuni pentru a stopa aceste dezvaluiri, presiuni care nu au tinut si nici nu vor tine.

Pacat ca in aceasta gasca sunt atrasi si asa-zisi patroni de presa, ne referim la un patron de post TV, patron santajat de aceasta grupare. Vom reveni si pe acest subiect, chiar daca acest “papagal” a incercat sa ne intimideze si si-a trecut la profilul de pe pagina sa de socializare fel de fel de functii…Hai, sictir!(Cristina T.).

Facebook Comments

Eveniment

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (IV)

Publicat

pe

De

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională (IV)
Pentru continuitatea temei abordate până acum, simt nevoia ca, aici, să-i reproduc lui Radu Tudor (pe care nu-l simpatizez deoarece, în opinia mea strict personală, este un dalmaţian cameleonic) un articol mai vechi, „Demilitarizarea serviciilor secrete românești”, care vine, cumva, să contureze mai bine ce s-a scris până în prezent.

                                                     Sase structuri, o singura „exceptie”.
<< Subiectul demilitarizarii serviciilor secrete romanesti a aparut in anul 2003, in urma unei dezbateri in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Prima sedinta pe 2004 a CSAT a reluat aceasta discutie, existand premise clare ca procesul demilitarizarii sa inceapa anul acela, nu intamplator, fiind cel in care Romania intra in NATO.
Toate serviciile de informatii din Romania si structurile departamentale, cu o singura exceptie, aveau forma de organizare militara când Tudor a scris articolul. Centrala serviciului si directiile subordonate sunt unitati militare, cu indicativ, comandant, loctiitori, sef de stat major, regulamente militare etc. In aceasta situatie sunt Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Directia Generala de Informatii a Apararii din MApN (cu cele doua ramuri, Directia Siguranta Militara – intern si Directia de Informatii si Reprezentare Militara – extern), Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei. Exceptia o constituie Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), care dupa ce a avut organizare militara si doua indicative binecunoscute, UM 0215 si UM 0962, a fost demilitarizat in cadrul procesului ce a cuprins intreg MAI.

                                                                         Controlul civil
Singura exceptie in privinta organizarii militare a serviciilor secrete pana in prezent a fost acceptarea unei conduceri civile la nivelul directorului serviciului (cu rang de ministru) si a adjunctilor acestuia (cu rang de secretar de stat). De asemenea, acestia isi pot angaja pe functii de consilieri persoane civile. Acest prim pas a fost considerat drept unul premergator controlului civil, democratic asupra serviciilor de informatii.
Controlul civil implica si existenta unor comisii comune parlamentare de control, cum este cazul SRI si SIE. In cazul celorlalte structuri, Comisiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor si Senatului au creat subcomisii de control pentru domenii specifice sau cheama la audieri pe sefii respectivelor structuri.
Tot o forma de control civil este si faptul ca sefii serviciilor secrete din Romania sunt toti numiti de cei mai inalti factori politici, care au acces la putere prin alegeri democratice. Presedintele Romaniei numeste in functie seful SRI, SIE si SPP, iar prim-ministrul pe sefii structurilor departamentale: DGIA, DGIPI si SIPA (siluită şi omorâtă între timp). In schimb toti sunt instalati in functie prin acceptul CSAT, ceea ce implica un acord intre Presedinte si prim-ministru.

                                                  DGIA, singurul serviciu militar de informatii
Singura structura informativa ce urma a ramane pur militara era DGIA, dat fiind faptul ca face parte din MApN. Aceasta structura culege in proportie de 90 la suta informatii ce privesc amenintari cu caracter militar. Este firesc ca ea sa fie condusa de un general cu experienta. Exista voci care spun ca pe viitor si DGIA, care este in subordinea directa a ministrului Apararii (civil si el), ar putea avea un sef civil. Dar acesta ar avea nevoie de o prea lunga perioada de adaptare cu specificul muncii de informatii militare pentru a fi efficient (adevăr valabil şi la celelalte Servicii, dar nu se pune!!). In plus, ramura de informatii externe (DIRM) este subordonata si sefului Statului Major General si apare in structura SMG ca J2 si are o traditie de peste 100 de ani in domeniul atasaturii militare.
Discutiile pe tema demilitarizarii serviciilor secrete erau incurajate de reprezentanti ai NATO si de partenerii occidentali ai Romaniei.
Nu ştim ce au păţit între timp, pentru că au renunţat să ne mai demilitarizeze. Probabil au înţeles ce haos s-ar fi produs cu civilian susţinută de ei!

                                                                   Largirea bazei de recrutare
In marea lor majoritate, serviciile secrete din comunitatea informativa a NATO au structuri civile. Exista insa si exceptii, cum ar fi Italia.
Acest proces era considerat ca extrem de important pentru evolutia serviciilor de informatii romanesti inspre democratie deplina. Cel mai important beneficiu este acela al largirii bazei de recrutare. Specialisti civili in economie, sociologie, psihologie si alte domenii vor putea fi atrasi mult mai usor in randurile serviciilor. Procedura angajarii lor se va simplifica prin eliminarea rigorilor specifice unui viitor cadru militar, iar acestia vor aduce un suflu proaspat in institutie. Implicit, procentul schimbarii de personal, care este inca o problema serioasa de ani buni in serviciile secrete romanesti, va creste semnificativ. In plus, in cazul unor persoane incompatibile care au grade de colonel sau general, nu va mai fi nevoie sa se astepte varsta pensionarii pentru ca acesta sa fie scos din activitate. Trecerea in rezerva presupune acum o procedura destul de greoaie, pentru gradul de general fiind nevoie de semnatura presedintelui.

                                                                              Costuri mari
Problema demilitarizarii nu era una foarte simpla. De la acceptarea ideii pana la punerea in practica erau pasi importanti. Din punct de vedere financiar, militarii din structurile informative pierdeau avantaje importante. Platile compensatoriii pentru hrana si echipament inseamna sume bune in solda unui ofiter. In acest caz trebuie gasite compensatii ce pot fi acordate celor care devin din militari, civili. Schimbarea intregii conceptii privind managementul resurselor umane, a formularisticii, a modului de organizare, pensiile militare ce trebuie acordate celor care trec in rezerva sunt doar cateva aspecte din problematica demilitarizarii, ce implica mari costuri. Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent. >>

Cu ce nu suntem de acord? Fix cu concluzia, potrivit căreia beneficiile ar fi discutabile!

Aşadar, până aici, Radu Tudor a surprins suficient de riguros efectele la vedere ale demilitarizării, dar a ajuns la o concluzie greşită, aceea potrivit căreia „Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent.”
Demilitarizarea serviciilor secrete ar avea mai multe consecințe sarcopenice asupra organizaţiei militare în ansamblul ei.  Ierarhia, responsabilitatea, onoarea, disciplina etc. nu vor mai fi sub autoritatea legii militare.
Patriotismul într-un serviciu militar are altă forţă forţă, profunzime şi este conştientizat şi trăit, parcă, mai cu toată fiinţa militarului aflat sub jurămând şi slujind sub drapel. Nu ştiu cum este la alte naţii, dar în românism aşa este! S-ar produce un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă şi generalizată a contentului activităţilor informative-operative care îşi vor pierde forţa (performanţa), se vor “dilua”, cu riscul de apariţie al unor efecte adverse, cum ar fi dizabilitatea organizatorică şi funcţională a respectivului Serviciu secret, calitate de muncă scăzută şi, finalmente, sucombarea în propria neputinţă, marasm.
Apolitismul (care nici astăzi nu este prea respectat de capii serviciilor) va ieși și el de sub incidența regulii de fier a interdicției militare. Intrarea în civilie, comerţul (trocul) politic sau alte păcate lumești nu sunt lucruri pe care, ca cetățeni, ni le dorim la un serviciu special secret. Nimic nu se compară cu sentimentul că siguranța cetățeanului și a comunității se află în mâinile unor fii ai patriei.

                       DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII ŞI PROTECŢIE INTERNĂ A MAI

”Doi şi un sfert” transformat într-un cal orb şi şchiop


Serviciul secret al MAI a purtat de-a lungul timpului diverse denumiri: U.M 0215, U.M 0962, iar după demilitarizarea din anul 2002 Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.Dar denumirea care a prins în spaţiul public şi care va rămâne probabil în istorie, va fi acest joc de cuvinte: ”doi şi un sfert”în loc de ”215”. Acestă denumire conţine şi o anumită doză de simpatie din partea opiniei publice, creându-i o anume celebritateîn ciuda unui scenariu aplicat permanentîn scopul discreditării şi prezentarea structurii de informaţii a internelor ca un adevărat ”bau-bau” naţional.
Se pare că tocmai această celebritate, datorată în primul rând activităţii desfăşurate, i-au adus şi „sucombarea” în două rânduri, în nişte momente extrem de controversate. Nici până în prezent nu sunt clarificate motivele reale ale desfiinţărilor repetate ale serviciului secret al MAI, cele făcute publice stârnind mai mult nedumerire decât certitudini. De fiecare dată serviciul a renăscut din propria-i cenuşă, ajungând în topul structurilor de intelligence din România. De această dată se pare că lucrurile stau altfel, fiindcă cei care au pus la cale anihilarea lui ”doi şi un sfert” au dorit să nu mai rămână piatră de piatră, să fie practic ştearsă amintirea lui.
La o analiză mai atentă, gestul luiDragoş Tudorache, ministrul de interne din Guvernul Cioloş, nu are nici o raţiune, dar ridicarea tuturor documentelor de la serviciile judeţene şi centrale pentru a face să dispară orice urmă a activităţii acestui serviciu,spune mai mult decât vor autorii să fie făcut public. Desfiinţarea lui ”doi şi un sfert” de Guvernul Cioloş este o copie la xerox a desfiinţării SIPA, serviciul secret al Ministerului Justiţiei în anul 2006. În ambele cazuri, documentele operative ale ofiţerilor, care constituiau în primul rând cazurile aflate în lucru, dar şi arhiva, au fost ridicate cu o grabă mai mult decât suspectă şi depozitate în nişte locaţii secrete. Din acel moment situaţia arhivelor a devenit incertă, nimeni nu ştie condiţiile în care sunt păstrate documentele şi mai ales cine are acces la ele, dacă au fost accesate fraudulos şi mai ales dacă conţinutul lor a fost sau este folosit în jocuri obscure.
Urmatorul ministru de Interne, Carmen Dan, a făcut publică informaţia că serviciul secrete al Internelor va deveni operaţional100% din data de 1 iulie 2017. Erau geu de crezut cele spuse de oficialul MAI, mai ales pentru cei avizaţi cu subiectul, după ce au fost ridicate din mapele ofiţerilor operativi şi hârtiile care nu prezentau nici o valoare, iar majoritatea cadrelor, circa 85%, au fost forţate să iasă la pensie sau au migrat spre alte structuri ale MAI.
La momentul desfiinţării, serviciul avea circa 1.800 de angajaţi. Au rămas doar cei foarte tineri, oameni fără experienţă în munca informativ-operativă, fără arhivă. Nici măcar regimul comunist imediat după război nu a procedat în acest mod, la constituirea noilor structuri informative ale statului, au păstrat profesioniştii din sistem, arhivele vechilor structuri au constituit baza de plecare a celor noi.O structură de informaţii ca să devină funcţională, luând-o de la zero, fără profesioniştii care să-i îndrume pe noii veniţi, are nevoie de un timp apreciabil pentru a începe să miroasă cu ce se mănâncă munca într-un domeniu atât de sensibil.
Softul implementat pe bani europeni, înlocuit cu unul al SRI
Carmen Dan a mai spus că situaţia de la DIPI nu se poate compara cu aceea de la SIPA, că arhiva nu a plecat din instituţie şi nu a fost distrusă, având un back-up într-un sistem electronic. Oare? Chiar să nu ştie că întreaga activitate operativă a celor de la ”doi şi un sfert” se afla pe un soft creat în baza unei proiect european cu bani europeni, circa 5 milioane de euro şi că softul respectiv a fost înlocuit cu un soft al SRI-ului de către ”cârtiţele” infiltrate de acelaşi SRI şi tot conţinutul activităţii secrete este cunoscut până la punct şi virgulă de serviciul concurent?
În realitate softul DIPI a fost înlocuit în mod nelegal de către ultimul şef al structurii, Rareş Văduva, cel care a rămas ca interimar până la desfiinţarea serviciului, cu un soft al SRI-ului.
Mai nou pe tema DIPI a izbucnit un nou scandal, cu mize adânci privind controlul acestui serviciu secret: cine va numi şeful acestei structuri – guvernul prin ministrul de interne sau preşedintele cu avizul CSAT?
Citeşte şi https://www.cotidianul.ro/soft-de-20-de-milioane-de-euro-si-1-000-de-dosare-distruse/
Alba-neagra
Indiferent de numele pe care l-a purtat structura informativă a MAI, obiectivele principale le-au constituit cunoaşterea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor pe zona de competenţă a Internelor, pentru asigurarea unei abordări eficiente şi integrate a situaţiei operative, în vederea aplicării legii şi susţineri statului de drept şi a democraţiei.
”Doi şi un sfert” a fost înfiinţat la 1 februarie 1990 la iniţiativa lui Gelu Voican Voiculescu, iniţial sub denumirea de Direcţia Specială de Informaţii, subordonată direct ministrului de interne.
În luna mai 1998, pentru a acoperi scandalul ”Ţigareta”, CSAT a decis desfiinţarea U.M.0215, pe motivul pueril că unitatea a preluat în rândurile ei foste cadre din poliţia politică de dinainte de 1989 şi că serviciul şi-a depăşit atribuţiile legale. Activitatea a fost catalogată de membrii CSAT de la timpul respectiv drept o formă mascată de poliţie politică.Din ”doi şi un sfert” au rezultat două servicii, Serviciul de Protecţie al MI, condus de Virgil Ardelean, şi Direcţia Generală de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română, condusă de Constantin Dârnă.
În aprilie 1999, Constantin Dudu Ionescu, ministru de interne, a semnat ordinul de înfiinţare al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie a MI, U.M 0962, la conducere pe filieră politică ajungând Virgil Ardelean. În 5 octombrie 1999, Direcţia de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română a fost integrată ca Diviziune de Informaţii din U.M 0962, reuşind în scurt timp să spargă monopolul SRI în domeniul informaţiilor interne.
În 2001, Adrian Năstase, printr-o OUG, a autorizat U.M 0962 să utilizeze ”mijloace tehnice specifice”, adică să intercepteze telefoanele în regie proprie în procesul de obţinere a informaţiilor, cu mandat de la judecător, fără a mai trece pe la SRI. În anul 2012, de asemenea printr-o OUG, şeful DGIPI, cu rang de secretar de stat şi cei doi adjuncţii, subsecretari de stat au fost numiţi prin decizie a premierului, nu prin ordin al ministrului de interne.
În anul 2013, DGIPI, s-a reorganizat prin înfiinţarea DIPI.
În noiembrie 2016, printr-o altă OUG, structura a fost desfiinţată şi s-a decis înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă şi militarizarea acesteia şi punerea sub control parlamentar. De fapt, până la această ora, noua structură informativă a MAI nu are un nume. Inclusiv pe site-ul MAI, la capitolul organigramă apare structura ca direcţie în cadrul ministerului, cu un secretar de stat şi doi subsecretari de stat, ca ordonator terţiar de credite în finanţarea directă a ordonatorului principal de credit.

                                                                      Campanie de recrutări
Faţă de fostul, actualul ”doi şi un sfert” este doar mârţoagă chioară şi şchioapă.Principala misiune, culegerea de informaţii de interes pentru poliţie, mai ales cele legate de combaterea fenomenului de ”crimă organizată”, au fost eliminate, domeniul trecând exclusiv în aria de competenţă a SRI. Să fi fost acesta miza desfiinţării serviciului?
Militarizarea serviciului este o chestiune pe care nimeni nu a înţeles-o, deşi în procesul de aderare la UE, la capitolul ”justiţie şi afaceri interne”, demilitarizarea structurii de informaţii a MAI a fost o condiţie obligatorie de îndeplinit în vederea aderării.
A început o campanie masivă de recrutări, unitatea funcţionând ”la nivel de microorganism”, atât la centru, cât şi la structurile judeţene.
Într-o adevărată campanie hei-rupistă se întocmesc de zor fişele pentru posturile care vor fi încadrate, urmând ca începând cu data de 1 iunie 2017 să înceapă masiv recrutările pentru personalul de execuţie. Posturile de conducere se pare că au fost deja adjudecate, prin organizarea de concursuri, după principiul ”câştigă cine este stabilit”.Recent, în parlament au fost operate mai multe modificări legislative în legătura cu nou înfiinţata structură de informaţii. Deocamdată nu se cunoaşte numele viitorului comandant al serviciului, actualul şef Mihai Cristian Mărculescu nu este în graţiile puterii, pentru legături cu Teodor Atanasiu, el urmând să fie schimbat.
De ce să facem din DGIPI un fel de moașă comunală, care să facă de toate, când și așa are destule pe cap? Cunoaşteţi bine ce s-a întâmplat cu demilitarizarea acestei unităţi!
Printr-o ambuscadă de tip „Marțea Neagră”, PSD a deturnat legea de organizare a celei mai controversate structuri de informații din România: Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), adică departamentul de informații al Ministerului de Interne,  poreclit “Doi și-un sfert”. DGPI a rămas exclusiv sub autoritatea ministrului de Interne, după ce un punct esențial în lege a fost schimbat pe ascuns. Miza acestei „preluări ostile de lege, bazate pe un fals” era controlul asupra arhivei DGPI unde s-ar afla documente incriminatorii la adresa șefului de atunci al PSD, Liviu Dragnea. Au dispărut, astfel, avizul CSAT și ierarhizarea militară. Același serviciu a monitorizat organizația “Dragnea – Tel Drum” în 2011.
Operațiunea a vizat afacerile cu bani publici ale grupării, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență.
Ministrul Carmen Dan, șefa absolută a DGPI după promulgarea legii, a fost consiliera lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman. De atunci, pe cei doi îi leagă servicii mai vechi.
Apoi, Velea a facut-o de oaie! Chiar de ţap, am zice.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, l-a numit pe controversatul colonel Tiberiu Silviu Dumitrache la conducerea serviciului de informații al ministerului. Circul dracului!
Colonelul Dumitrache este un apropiat al fostului deputat PSD Sebastian Ghiță și ginerele sindicalistului Liviu Luca.
Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Dumitrache de mai multe infracțiuni de corupție în dosarul legat de deturnarea fondurilor operative ale serviciului secret de la Interne. În primă fază, procurorii DNA l-au făcut „scăpat” pe Dumitrache.
Numirea lui Dumitrache vine în contextul în care urmează alegerile locale și parlamentare. În ultimii 30 de ani, cadrele temutului serviciu secret „Doi și-un sfert” au fost suspectate că se ocupau de filarea liderilor politici încă de la înființare, ba chiar au filmat vizita Regelui Mihai, în 1994.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, declara în urmă cu câțiva ani că „serviciul DGPI a fost pus total de domnul Nica la dispoziția domnului Vanghelie, a lui Mitică Iliescu și a lui Voicu, parlamentarul”. Cine l-a preluat acum?
                                                                Dumitrache, numit de Vela
Ministerul Afacerilor Interne a transmis printr-un comunicat de presă că, începând cu data de 20 ianuarie 2020, prin ordin al ministrului afacerilor interne, Ion Marcel Vela, a încetat împuternicirea colonelului Petru – Răzvan Măgură în funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă și cea a lt.- colonelului Lucian – Mihai Popa în funcția de prim-adjunct al directorului general al DGPI.
„Cu aceeași dată, prin ordin al ministrului afacerilor interne, domnul colonel Tiberiu – Silviu Dumitrache, directorul Direcției Contrainformații, a fost împuternicit să exercite funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă a MAI”, se menționează în comunicatul ministerului.
                                                                         Anchetat de DNA
Serviciul secret al ministerului de interne, cunoscut sub numele de „Doi și-un sfert” (dar care are numele oficial de Direcția Generală de Protecție Internă – DGPI), a fost implicat într-un uriaș scandal de corupție în toamna anului 2016. Atunci au fost puși sub acuzare de către Direcția Națională Anticorupție nu mai puțin de 24 de ofițeri.
Printre ei se aflau foști șefi ai serviciului secret: comisarul șef Rareș Văduva, chestorul principal de poliție Gheorghe Nicolae, chestorul principal de poliție Gelu Marin Oltean, chestorul Nelu Zărnică, comisarul șef Gheorghe Popa și comisarul șef Ioan Dorin Popa.
Toți, susține DNA, se lăfăiau pe banii alocați informatorilor DGPI.
Comisarul șef Silviu Dumitrache, director general al Direcției Protecție Internă din DGPI, adică șeful contrainformațiilor, apare în rechizitoriul cauzei ca fiind complice la cheltuirea fictivă a unor fonduri. Cu toate acestea, deși ar fi trebuit să fie primul care să descopere ilegalitățile, DNA nu l-a pus sub acuzare. Bergenbier, prietenii ştiu de ce!
                                              Dumitrache și-a acoperit colegii în dosarul DNA?
Procurorii DNA au descris cu lux de amănunte faptele colonelului Silviu Dumitrache, pe atunci șeful contrainformațiilor din serviciul secret al Internelor. Adică, numărul 3 din serviciul secret. Culmea, Dumitrache avea toate motivele să ancheteze ilegalitățile de la „Doi și-un sfert”, datele fiind deja descoperite de către o comisie de control a fondurilor operative de la Direcției.

* *
                         Oricum, a fost o luptă teribilă, vorbea lui Nenea Iancu. Şi, cică ar continua!
De morbul reformării serviciilor secrete şi al modernizării / actualizării legislaţiei nu a scăpat nici Preşedintele Iohannis. După instalarea în funcţie, în primul mandat, spunea: ”Noul Parlament are multă treabă în domeniul securității naționale. Împreună cu consilierii mei am numărat încă o dată și am constatat că este nevoie de modernizarea sau îmbunătățirea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale, din care jumătate se referă la munca Serviciilor.
Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale scrie:
„…Buna funcţionare a instituţiilor din domeniul securităţii naţionale şi de apărare este direct determinată de asigurarea unui cadru legislativ care să corespundă provocărilor actuale. Din această perspectivă, legile aflate acum în vigoare necesită o adaptare la noile concepte de securitate, la contextul internaţional şi la statutul României de stat membru NATO şi UE.
Astfel, a fost demarată revizuirea și armonizarea prevederilor actualelor acte normative în sensul clarificării terminologiilor confuze, eliminării acelor prevederi care sunt depăşite şi aducerii la zi a conceptelor şi instrumentelor necesare asigurării securităţii naţionale.
Pe bune?! A fost demarată? Când, în 2004-2005, adică acum 15 ani?!!
Astăzi, în schimb, raporturile politice sînt mai puţin clare. Şi poate de aceea nimeni nu se mai grăbeşte să propună o nouă reformă.

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (III)

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L  ( II )

EDITORIAL/Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Sa nu va mai aud cu sintagma „apa de ploaie” pentru a desemna ceva derizoriu

Publicat

pe

De

Pai, Apa Nova traieste si propaseste in primul rand prin apa de ploaie. Da, Doamne, sa ploua mai mult! se roaga francezul concesionar al serviciului de colectare ape pluviale. Dupa cum fac ei calculul, mp/mc/an si in conditiile in care dracu’ stie ce cantitate de apa meteorica se aduna, ca doar n-o masoara nimeni cu galeata, trai neneaca pe banii prostilor de ploiesteni care, singuri, nu stiau sa se gospodareasca si trebuia sa vina ditamai grupul frantuzesc sa ne dea sa bem si sa bage apa in canal!

Am gasit pe site-ul Apa Nova Ploiesti tarifele la servicii specifice incepand cu 04 iulie 2019:
Tarife apa potabila si canalizare
Incepand cu data de 4 iulie 2019, tarifele la serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare in municipiul Ploiesti sunt urmatoarele:
·apa potabila: 2,91 lei/mc (exclusiv TVA)
·canalizare (ape uzate si ape pluviale): 1,26 lei/mc (exclusiv TVA)
Cota legala de TVA pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare este de 9%.
Din iunie 2000, adica de fix 10 ani, Apa Nova nu a reusit sa amelioreze (a se citi inlocuiasca / reabiliteze) marile tronsoane / magistrale din Ploiesti prin care este asigurat serviciul de furnizare a apei potabile, infrastructura, uneori cea mostenita de la comunisti, fiind de fapt mai mult carpita. Luam aleatoriu exemplul avariei majore din 09 februarie 2019, din cauza căreia apa a devenit nepotabilă în centrul şi în zona de nord a oraşului Ploieşti.
De fiecare data, Direcţia de Sănătate Publică Prahova instituie in zona de aprovizionare cu apă potabilă afectată (in acest caz cartierul Nord, cartierul Republicii, străzile Gheorghe Doja si Splaiului, zona dintre străzile Zidari si Deltei, unde mai bine de 30 de mii de oameni s-au trezit că la robinete curge apa cu rugină şi pământ – adica vreo 20% din Ploiesti) interdicţie de consum de apa distribuita prin reţeaua de distribuţie, interdicţia vizând consumul de apa pentru băut, gătit, spălat, spălat pe dinţi. „Apa va putea fi folosita doar pentru evacuarea apelor uzate. Măsura este valabilă până la confirmarea potabilităţii apei.”
Multumim pentru amabilitate!
Dupa atatia ani de operare, o alta hiba nerezolvata a APA Nova Ploiesti, si nu numai, apare atunci cand nu se coordoneaza cu lucrarile altor operatori, retelarii de gaze, de termoficare, de cabluri subterane de energie electrica. Iese o bulibaseasa incat, biata strada respectiva supusa unui haos de lucrari, este sparta si reasfaltata de vreo trei ori, spre disperarea riveranilor.
Chiar daca sunt francezi, muncitorii sunt tot romani, gen Dorel. Fac niste lucrari de interventie de sta mata in coada. Seful de echipa e cam habarnist, meseriasii, desi ar cam sti ce-i de facut sunt dupa o bauta, sculele si utilajele tocmai nu le-au luat pe toate de la atelier, astfel ca e un dans al fetelor de la Capalna in jurul gropii sau gheizerului de ti-e mai mare dragul.
Pe de alta parte, APA Nova Ploiesti se poate profila si pe bazine de scaldat ad hoc cand ploua mult. Sunt zone in Ploiesti, aceleasi de ani de zile, unde se infunda canalizarile sub dimensionate sau necuratate, incat poti pescui si naviga cu un mic caiac.


Calitatea lucrarilor APA Nova Ploiesti o puteti vedea si in fotografia alaturata, daramatura blocand accesul in spatele parcarii blocului si ca este un pericol pentru copii si batrani (str. Gh. Gr. Cantacuzino nr. 220 A, bloc 130 C).


„Lasa, ba, ca la romani merge si asa!” Si gura aceea de canal cu un capac pus aiurea se multiplica de ordinul zecilor la nivel de Ploiesti. Nu deranjeaza pe nimeni din conducerea Apa Nova.
Bani, insa, vor, pentru luxul patronilor din Franta. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

„Importanţa” derulării acestei campanii de informare publică pe bani publici

Publicat

pe

De

(#YouGotTheAnswer – SELECTIE DE PE TERMENE.RO)

În primele zile după ce criza COVID-19 a ajuns în România, 60% dintre companii isi desfășurau activitate normală.
După 25 martie, peste 10.000 de companii cu întreaga arie a codurilor CAEN isi schimbasera situația deja vizibil:
🔵 32% dintre companii aveau activitate normală,
🔵 38% și-au redus în mod semnificativ activitatea (în proporție de peste 50%),
🔵 30% și-au suspendat total activitatea,
Așadar, aproape 70% dintre companiile din România au fost impactate în mod semnificativ sau au fost obligate să oprească integral activitatea.
Care sunt industriile în care activează companiile care au considerat că au nevoie de certificatul de stare de urgență?

🟥 Industria comerțului (23% dintre companii)
🟥 Industria ho-re-ca,
🟥 Industria prelucrătoare,
🟥 Industria transporturilor (7% dintre companii)
Aproape 40% dintre companiile care au cerut certificat de stare de urgență sunt companii stabile, cu o vechime de peste 10 ani.
Deci, firmele care solicită CSU nu sunt neapărat cele care sunt în pericol. Din contră, companiile stabile, care preconizează că vor trece peste această criză, fiind interesate să profite de beneficiile acordate de acest certificat. Cel mai probabil ca să poată eșalona anumite plăți la nivel de chirii, de furnizori și așa mai departe.
Ce știm astăzi e că, de la începutul crizei, aproape 1,1 milioane de oameni au fost trimiși în șomaj tehnic sau au contractele de muncă suspendate în România. Cifrele reale sunt mai mari, deoarece se adauga muncitorii „la negru”.
In prezent, acestea au crescut semnificativ (n. n. – luna mai).
În prima zi în care certificatul de stare de urgență a fost disponibil pe site, au fost 3.000 de companii care l-au cerut. Apoi încă 3.200 de companii. În primele 2 zile am avut vârf, după care, de la zi la zi, numărul companiilor care au solicitat CSU a scăzut.
Astăzi sunt peste 25.000 de companii care au aplicat pentru obținerea certificatului.
În niciun caz nu putem trage concluzia că o companie care și-a luat certificatul de stare de urgență e în pericol să intre în insolvență.
Poate fi însă un bun indicator că această firmă e serioasă, e preocupată să-și pună lucrurile în ordine, face un management intern și are toate șansele să rămână pe picioare la finalul crizei.
Sa nu ne luam cu pandemia si sa uitam ABC-ul economic: lichiditățile sunt cele care îți țin firma în viață, iar cash flow-ul e ”diagnosticul” ei financiar. Altfel spus, cash flow-ul este mișcarea fondurilor din afacerea ta.
De obicei, firmele urmăresc fluxul de numerar săptămânal, lunar sau trimestrial. În esență, există două tipuri de fluxuri de numerar:
🔹 Fluxul de numerar pozitiv – apare atunci când numerarul care intră în afacerea ta este mai mare decât numerarul care iese din afacere.
🔹 Fluxul de numerar negativ – apare atunci când sumele de bani de plătit sunt mai mari decât numerarul de primit.
Dacă ne raportăm la cifrele anului 2018, disponibile pentru aproape toți solicitanții IMM Invest (mai puțin cei înființați ulterior), peste două din trei companii (aproximativ 68%) prezintă risc mediu spre foarte scăzut de insolvență.
Mihaela Mureșan, marketing strategist & brand architect at Brand Essence ne recomanda ce să NU facem acum în materie de marketing:
❌ Nu forțați vânzarea pe domeniile perdante și nu irosiți bugete. Când consumul e scăzut pe fond de panică, niciun buget de marketing nu îl poate resuscita.
❌ Nu profitați de moment. Chiar dacă oamenii au acum nevoie de anumite produse, își vor aduce aminte că tu li le-ai vândut la suprapreț. Astfel de pete pe imagine se duc foarte greu sau deloc.
❌ Nu transmiteți panică în momentele de nesiguranță. Cine e echilibrat devine reper, pentru că oamenii au nevoie de repere, fie ele oameni sau branduri.
❌ Dacă vreți să faceți reduceri de preț pentru că nu vindeți sau măriri de preț pentru că vindeți, gândiți-vă de două ori. Modificările de preț afectează percepția de valoare asupra produsului.
Modul în care îți evaluezi produsul pe care îl vinzi ar trebui să fie complet onest, iar prețul trebuie să fie stabilit ținând cont de costurile reale, cu toate componentele sale. Evident că poți negocia marja de profit, dar stabilește clar o limită inferioară sub care să nu cobori. Altfel, efectele pe termen lung vor dăuna afacerii și imaginii pe care încerci să o construiești pentru compania ta și pentru produsele tale.
DOs & DON’Ts în marketing pe timp de criză
Ce să faceți
✔️ Ajutați dacă puteți
✔️ Nu forțați vânzarea, dar păstrați relația și, eventual, reprofilați-vă activitatea
✔️ Gândiți în termeni actuali, dar cu perspectivă
✔️ Reevaluați-vă modelul de business, căutați puncte tari și diferențiatori
✔️ Construiți un brand de încredere
✔️ Construiți pe noile comportamente, cele de acum și cele care cresc
✔️ Faceți ușor haz de necaz (dar fără să deveniți desueți): românul râde când îi este greu
Ce să nu faceți
❌ Nu forțați vânzarea pe domeniile perdante și nu irosiți bugete. Când consumul e scăzut pe fond de panică, niciun buget de marketing nu îl poate resuscita.
❌ Nu profitați de moment. Chiar dacă oamenii au acum nevoie de anumite produse, își vor aduce aminte că tu li le-ai vândut la suprapreț. Astfel de pete pe imagine se duc foarte greu sau deloc.
❌ Nu transmiteți panică în momentele de nesiguranță. Cine e echilibrat devine reper, pentru că oamenii au nevoie de repere, fie ele oameni sau branduri.
❌ Dacă vreți să faceți reduceri de preț pentru că nu vindeți sau măriri de preț pentru că vindeți, gândiți-vă de două ori. Modificările de preț afectează percepția de valoare asupra produsului.
Sa fim optimisti: Plajele si terasele se deschid de la 1 IUNIE !

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Maramureș

Eveniment3 ore inainte

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (IV)

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională (IV)Pentru continuitatea temei abordate...

Exclusiv17 ore inainte

Care sunt principalele materiale din care sunt realizate ferestrele termopan?

Orice locuinta si orice cladire utilizata de om trebuie sa aiba ferestrele. Acestea ofera lumina solara si contureaza o legatura...

Exclusiv18 ore inainte

Partidul Ecologist susține solicitările Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) și solicită Guvernului un plan realist de gestionarea a situaţiei românilor întorși acasă

Pandemia COVID-9 a generat venirea în țară a peste 1 milion de români, aflați la muncă...

EvenimentO zi inainte

Sa nu va mai aud cu sintagma „apa de ploaie” pentru a desemna ceva derizoriu

Pai, Apa Nova traieste si propaseste in primul rand prin apa de ploaie. Da, Doamne, sa ploua mai mult! se...

Eveniment2 zile inainte

„Importanţa” derulării acestei campanii de informare publică pe bani publici

(#YouGotTheAnswer – SELECTIE DE PE TERMENE.RO) În primele zile după ce criza COVID-19 a ajuns în România, 60% dintre companii...

Eveniment3 zile inainte

Incisiv de Prahova, Incisiv de Dâmboviţa si Incisiv de Constanţa sunt gata de lansare, cu periodicitate săptămânală, şi în format print

(#YouGotTheAnswer – SELECTIE DE PE TERMENE.RO) În primele zile după ce criza COVID-19 a ajuns în România, 60% dintre companii...

Afaceri5 zile inainte

Închiriază un microbuz sau un autocar pentru nevoile tale

Toată lumea poate face o comandă pentru închirierea unui microbuz sau a unui autocar, care este un exemplu de confort și...

Eveniment5 zile inainte

EDITORIAL/GANDURI DESPRE SI PENTRU DUPA CRIZA COVID – 19

Jurnalistul Radu Tudor a apreciat, în emisiunea pe care o realizează la Antena 3, că votul CSM împotriva desființării Secției...

Exclusiv6 zile inainte

Pentru casele cu etaj sau mansarda recomandam scarile interioare din lemn

Casele cu etaj sau cele cu mansarda atrag intotdeauna privirile.Daca ai in proiect o astfel de casa sau daca ai...

Social6 zile inainte

Gherzan Cătălin vine cu recomandări pentru a respira un aer mai curat!

Acum ceva timp, un bun prieten de-al meu, ce este şi consilier la Primăria Piteşti, doctorul Edi Morlova, a cerut...

Eveniment6 zile inainte

Povestea continuă/Fostul procuror Mircea Negulescu de la DNA Ploieşti in poarta, pe inserat, la un denuntator DNA

Ce ti-e si cu Portocala asta. Nu se cuminteste si pace. Jurnalistii de la Cancan au dezvaluit cum fostul procuror,...

Exclusiv7 zile inainte

Partidul Ecologist îl somează pe Costel Alexe pentru a interveni în gestionarea colectării deșeurilor spitalicești

Colectarea şi gestionarea deşeurilor spitaliceşti, scăpate de sub control. Alexe somat să intervină! 🌲Partidul Ecologist Român solicită ministrului Mediului, Costel...

Exclusiv7 zile inainte

Solutii rapide si de calitate pentru orice problema la cutia de viteze automata

Desi nici unul dintre soferi nu isi doreste sa fie nevoit sa ajunga cu masina intr-un service auto, in calitate...

Eveniment7 zile inainte

INTERVIU SORIN GHISOI – FEBRUARIE 2020

Prima masina electrica de curse din Romania se pregateste pentru un nou an de performanta alaturi de echipa Kaufland e-Rally...

EvenimentO săptămână inainte

Vergil Chitac la „Jocuri de Putere”: „Daca eram in Evul Mediu, acum eram ars pe rug!”

Amiralul Vergil Chitac, candidatul PNL la Primaria Constanta, a fost prezent marti seara in studiourile Realitatea TV, la emisiunea „Jocuri...

AfaceriO săptămână inainte

Compania ce oferă servicii de închiriere microbuze și autocare de bună calitate

Există anumite firme de transport, a cărui principal scop este acela de a oferi servicii de închirieri microbuze Bucuresti și...

Trending