Social
Ce rol joacă harponul în localizarea leziunilor mamare?
Uneori, medicina te pune în fața unei ciudățenii: ți se spune că „se vede ceva” la sân, dar tu nu simți nimic. Nici durere, nici nodul, nici vreo schimbare care să te facă să ridici sprânceana în oglindă. Doar un punct pe ecran, un semn pe mamografie, o zonă discretă la ecografie. Și, culmea, tocmai lucrurile astea mici, tăcute, sunt cele care cer cea mai mare precizie.
În astfel de situații, harponul are un rol foarte practic. Nu e un diagnostic în sine, nu e tratament și nu e „ceva de speriat” prin definiție. E o unealtă de orientare, un reper preoperator care îi spune chirurgului, fără echivoc, unde este ținta. Ca un semn de carte pus exact la pagina la care trebuie să ajungi, ca să nu răsfoiești nervos tot volumul.
De ce e nevoie să localizăm leziunile care nu se simt?
Când o leziune este palpabilă, lucrurile sunt, de obicei, mai simple. Chirurgul o poate identifica cu mâna, o poate delimita aproximativ și poate decide o incizie rezonabilă. Dar multe leziuni descoperite azi, mai ales la screening, sunt atât de mici încât nu au cum să fie simțite. Mai apar și microcalcificări sau zone de distorsiune care se văd la mamografie, dar nu se simt deloc.
Aici apare o problemă foarte concretă, nu teoretică. În sala de operație, chirurgul lucrează cu anatomie reală, nu cu imagini. Iar sânul, să fim serioși, nu e o cutie cu compartimente fixe. Poziția corpului se schimbă între investigație și operație, țesutul se așază altfel, uneori edemul sau particularitățile anatomice mută reperele fine. Dacă leziunea e mică și nepipăibilă, „o găsim noi” nu e o strategie.
În plus, chirurgia modernă a sânului merge mult pe conservare. Să fie scos ce trebuie, cu margini de siguranță când e cazul, dar să rămână cât mai mult țesut sănătos. Asta contează medical, dar contează și estetic, și emoțional. Când localizarea e vagă, există două riscuri care apasă pe toată lumea: să se scoată prea puțin și să fie nevoie de o a doua intervenție sau să se scoată prea mult „ca să fim siguri”, cu impact inutil.
Harponul intră exact aici, în zona aceea unde precizia nu e un moft, ci o necesitate.
Ce este harponul și ce face, concret?
În limbajul curent, i se spune „harpon” fiindcă are un mic cârlig care se fixează în țesut. Tehnic, vorbim despre un fir subțire, introdus printr-un ac, care rămâne cu capătul ancorat în leziune sau foarte aproape de ea. O parte a firului rămâne la exterior și este fixată cu pansament.
Dacă ar fi să îl descriu fără termeni complicați, harponul este o „linie de ghidaj”. Chirurgul nu mai caută leziunea în tot sânul, ci urmărește traseul firului până la zona marcată. Asta reduce mult componenta de ghicit și crește șansa ca excizia să fie exact acolo unde trebuie.
Un detaliu important, pe care îl spun adesea pacientelor, ca să nu plece cu idei greșite: harponul nu spune dacă leziunea e benignă sau malignă. Nu „confirmă” nimic. El doar face ca zona respectivă să fie identificată sigur și rapid în timpul operației.
Cum se decide metoda de ghidaj?
Harponul poate fi plasat sub ghidaj ecografic, mamografic, stereotactic și, mai rar, prin ghidaj IRM. Alegerea nu ține de moft, ci de vizibilitate. Dacă leziunea se vede bine la ecografie, ecografia e, de obicei, cea mai comodă cale: timp real, accesibilă și mai ușor de controlat din mers.
Dacă leziunea se vede doar la mamografie, cum se întâmplă uneori cu microcalcificările, atunci ghidajul mamografic sau stereotactic devine varianta potrivită. Ideea de bază rămâne aceeași: să plasezi reperul acolo unde se vede leziunea cel mai clar.
Ce aduce harponul în relația radiolog, chirurg, pacientă?
Îmi place să spun că harponul este un translator. Radiologul vorbește în imagini, în planuri, în măsurători și în repere descrise ca pe cadranul unui ceas. Chirurgul lucrează cu țesut, cu orientare directă, cu incizie și hemostază. Harponul le permite să se întâlnească exact în același punct.
În echipele bune, comunicarea asta e firească. Radiologul plasează harponul, uneori notează adâncimea și direcția, iar chirurgul știe din start cum să abordeze. Pentru pacientă, asta se traduce printr-o intervenție mai clară și, de multe ori, mai scurtă.
Când se recomandă reperajul cu harpon?
Reperajul se folosește în special când există o leziune nepalpabilă care trebuie excizată chirurgical. Situațiile sunt variate. Uneori este vorba despre o leziune suspectă descoperită la screening. Alteori, despre microcalcificări care necesită excizie pentru diagnostic. Mai există și scenariul, destul de frecvent, în care o biopsie cu ac a fost făcută, dar rezultatul nu se potrivește cu imaginea. Atunci, medicul spune simplu: trebuie scoasă exact zona aceea și analizată complet.
Mai apare și cazul în care leziunea este benignă la biopsie, dar are un aspect imagistic care „nu stă bine” cu acel rezultat. Nu înseamnă automat ceva rău, dar înseamnă că echipa vrea certitudine. Harponul devine, în astfel de momente, un fel de garanție logistică: ce se scoate este fix ce s-a văzut la investigație.
Cum decurge procedura, fără povești înfricoșătoare
De cele mai multe ori, plasarea harponului se face în ziua operației sau foarte aproape de intervenție. Are logică: reperul rămâne stabil, se minimizează riscul de deplasare și se leagă mai bine tot traseul pacientă, imagistică, sală.
Procedura în sine seamănă mult cu o puncție ghidată. Zona se dezinfectează, se face anestezie locală, apoi radiologul introduce acul sub control imagistic, exact spre leziune. Prin ac se avansează firul, iar capătul cu cârlig se fixează. Acul se retrage, firul rămâne. Partea din afară se prinde cu un pansament, ca să nu se miște din greșeală.
De obicei, senzația este de presiune și disconfort, uneori o durere scurtă, mai ales la anestezie sau când se manevrează acul. Nu e o procedură plăcută, evident, dar nici nu e acea experiență greu de dus pe care o construiește mintea după o noapte de căutări online. Unele paciente îmi spun după: „A fost mai ușor decât mi-am imaginat”. Și altele spun: „M-a deranjat, dar am trecut”. Ambele reacții sunt normale.
În anumite clinici se folosește formularea de harpon eco, adică plasarea reperului se face ghidat ecografic, în timp real, cu avantajul că radiologul vede permanent unde se află vârful acului și cum se raportează la leziune.
Ce câștigă chirurgul, ce câștigă pacienta
Din partea chirurgului, câștigul principal este direcția clară. Firul oferă un traseu și o țintă. Asta înseamnă, de regulă, o excizie mai precisă și mai puțin țesut sănătos sacrificat. Când intervenția este conservatoare, fiecare centimetru contează.
Din partea pacientei, câștigul se simte în două feluri. Primul e medical: crește probabilitatea ca leziunea să fie excizată complet din prima. Al doilea e psihologic, deși poate părea „moale” la prima vedere. Când știi că există un reper și că echipa lucrează cu o hartă clară, anxietatea se mai așază. Nu dispare, nu vreau să cosmetizez. Dar se așază. E diferența dintre „se caută în sân” și „se merge acolo, la punctul marcat”.
Mai este un aspect despre care se vorbește mai rar. Harponul poate ajuta și la planificarea inciziei, mai ales când se dorește un rezultat estetic cât mai bun. Dacă știi dinainte traseul și adâncimea, poți gândi abordul mai inteligent, nu doar mai rapid.
Micile neplăceri și riscurile posibile
Cea mai frecventă neplăcere este locală. Disconfort, o vânătaie, o sensibilitate care ține o zi sau două. Uneori apare o mică sângerare la locul puncției. Sunt lucruri care, în general, se gestionează ușor.
Există și posibilitatea ca firul să se miște sau să se îndoaie. De aceea, între reperaj și operație, pacientele sunt sfătuite să se miște prudent, fără gesturi bruște cu brațul de partea respectivă și fără să tragă de pansament. Nu e vorba de fragilitate extremă, e doar un pic de atenție.
Complicațiile serioase sunt rare, dar există în teorie, mai ales dacă leziunea este foarte profundă sau aproape de peretele toracic. Tocmai de asta procedura se face sub ghidaj, de asta contează experiența radiologului și de asta e bine ca echipa să lucreze în același ritm. Medicina bună nu înseamnă că „nu se întâmplă niciodată”, ci că se lucrează atent și se știe exact ce e de făcut dacă apare o problemă.
De ce se mai folosește harponul, când există tehnici mai noi?
Da, există alternative. Unele centre folosesc marcaj cu carbon, clipuri tisulare plasate la biopsie, localizare radioghidată, semne magnetice sau alte sisteme care pot fi detectate intraoperator. Sunt metode elegante, uneori mai confortabile și, logistic, pot fi mai flexibile.
Totuși, harponul a rămas în joc dintr-un motiv simplu: funcționează. E o tehnică bine cunoscută, relativ accesibilă, aplicabilă în multe situații și ușor de integrat în fluxul clinic atunci când echipa are rutină. În multe locuri, alternativele nu sunt încă disponibile sau sunt prea costisitoare. În alte locuri, sunt disponibile, dar harponul rămâne o opțiune solidă în anumite cazuri.
Mai există și situații în care ecografia intraoperatorie ar putea înlocui localizarea preoperatorie, dar asta depinde de vizibilitatea leziunii în timpul operației și de dotarea echipei. Dacă leziunea nu se vede bine intraoperator, harponul rămâne un ajutor foarte concret.
Cum te pregătești pentru ziua în care ai reperaj și operație
Nu cred în recomandări spuse pe un ton rigid, dar cred în întrebări puse la timp. Întreabă cum se face reperajul, cât durează, ce vei simți, dacă se face în aceeași zi cu operația, dacă trebuie să vii nemâncată. Spune clar ce tratamente iei, mai ales dacă iei anticoagulante sau antiagregante, și spune dacă ai alergii la anestezice locale sau la dezinfectanți. Nu e „prea mult”. E exact ce ajută.
Dacă ai pe cineva care poate să te însoțească, e bine să fie acolo. Nu pentru că vei fi neapărat incapabilă să te descurci, ci pentru că zilele astea sunt încărcate. Uneori te simți perfect lucidă, alteori te trezești că ai uitat să întrebi ceva simplu, gen unde lași geanta sau cât timp durează drumul între investigație și internare.
Și, da, e normal să fii speriată. Nu e un eșec al curajului. E un reflex. Important este ca frica să nu fie singurul „consultant” din cameră. Când ai informație clară și un plan bine pus la punct, frica nu dispare, dar devine suportabilă, nu te mai conduce ea.
Un final simplu, ca între oameni
Harponul, cu toată aparența lui modestă, face un lucru esențial: pune precizie acolo unde altfel ar fi multă aproximare. În localizarea leziunilor mamare nepalpabile, rolul lui este să lege investigația de operație, să reducă riscul de a scoate prea mult sau prea puțin și să crească șansa ca, atunci când se spune „scoatem exact zona suspectă”, chiar asta să se întâmple.
Când te uiți din afară, pare un fir subțire, aproape banal. Când ești în situația de a avea nevoie de el, îți dai seama că banalul ăsta e, de fapt, o formă de grijă. Precizie, atenție, respect pentru țesut și pentru omul din spatele investigației.
Social
Învață ESG aplicat, cu traineri real-life. Înscrie-te acum la CES ESG Institute – primul program privat de corporate learning ESG din România
Într-un peisaj în care consumatorii, investitorii și angajații cer coerență, transparență și impact real, ESG a devenit un filtru prin care sunt evaluate brandurile. Nu mai vorbim doar despre raportări sau compliance, ci despre cum construiești încredere, cum eviți greenwashing-ul și cum aliniezi mesajele cu realitatea din business.
CES ESG Institute este primul program privat de formare corporate din România dedicat exclusiv ESG – gândit pentru companii și profesioniști care vor să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitatea în decizii, strategii și comunicare.
Lansat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), CES ESG Institute răspunde exact acestei nevoi: un program de cursuri de 9 luni, construit pe realități din piață, care te ajută să traduci ESG în acțiuni concrete – de la strategie și operațiuni, până la poziționare, reputație și comunicare corporate.
Ce face acest program relevant pentru oamenii de marketing & comunicare:
- ESG explicat: clar, aplicat și testat în contexte de business reale
- Perspective utile și exemple din piață pentru a susține decizii strategice și mesaje credibile
- Înțelegerea impactului ESG asupra brandului, culturii organizaționale și relației cu stakeholderii
- O perspectivă integrată: business, sustenabilitate, leadership și comunicare
Lectorii programului sunt lideri și profesioniști ESG din România – oameni care fac ca sustenabilitatea să conteze, zi de zi, în business: Petronela Despoiu (Banca Transilvania), Daniela Beleș (Holcim), Alexandru Chiriță (Electrica), Mihai Toader-Pasti (ÎntreVecini & Towards0), Oana Vîlceanu (Stratos), Magdalena Caramilea (Autonom), Ana-Maria Iordache (D&B David și Baias/PwC).
Programul CES ESG Institute nu este doar despre competențe noi, ci despre repoziționare strategică: a companiei, a echipelor și a modului în care comunicăm valoare pe termen lung. Dacă lucrezi în marketing, comunicare sau leadership și vrei să înțelegi ESG fără jargon, dar cu impact real, acesta e contextul de care ai nevoie.
Înscrie-te acum, programul pornește la mijlocul lunii februarie!
Social
Se lansează Romanian Performance Excellence Program 2026
Un program derulat de experți americani și români pentru excelență managerială, competitivitate și leadership inspirat din Programul Baldrige USA
România face un pas strategic înainte, în direcția profesionalizării managementului și creșterii competitivității organizațiilor publice și private. Sesiunea de admitere pentru o nouă serie a programului educațional Romanian Performance Excellence Program (RPEP) se deschide oficial pe 15 ianuarie 2026.
Programul este organizat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), cu sprijinul RePatriot, se adresează unui număr de maximum 15 participanți din companii și organizații românești care doresc să urmeze un parcurs riguros de transformare și performanță managerială, este bazat pe experiența programului Baldrige din Statele Unite.
Un program educațional de elită, bazat pe modelul Baldrige
Romanian Performance Excellence Program – RPEP utilizează principiile Malcolm Baldrige National Quality Award pentru a defini, dezvolta, evalua și promova standarde de excelență în activitatea organizațiilor românești fie că vorbim despre companii private, universități, instituții de sănătate sau agenții guvernamentale.
Scopul programului este îmbogățirea sistematică a culturii organizaționale din România și crearea de oportunități reale pentru profesioniștii din țară, prin adoptarea unui cadru de management validat la nivel internațional. Mai multe informatii despre program si coordonatori aici.
9 luni de transformare managerială, cu experți români și americani
Ediția 2026 a programului va începe în luna martie și se va desfășura pe parcursul a 9 luni, fiind susținută de experți americani și români, care vor împărtăși din experiența acumulată în domeniul performanței în management.
Participarea la programul RPEP se face pe bază de invitație, iar organizațiile interesate pot obține informații suplimentare sau pot solicita admiterea printr-o scrisoare de motivație transmisă la baldrige@fntm.ro.
O viziune strategică pentru România: excelența ca normalitate
Romanian Performance Excellence Program este construit pe convingerea că excelența în management poate deveni o practică curentă, nu o excepție, așa cum administrația Ronald Reagan a reușit să o instituționalizeze în Statele Unite prin reunirea experților de vârf în domeniul performanței organizaționale; România are astăzi oportunitatea de a urma acest model, cu atât mai relevant cu cât unul dintre arhitecții săi fundamentali a fost profesorul Joseph Juran, de origine română, a cărui moștenire profesională este valorificată acum pentru creșterea competitivității organizațiilor din România.
„Imaginați-vă cum ar fi să avem 1.000 de companii, 1.000 de primării, 100 de spitale și 10 universități din România conduse după principii de excelență în management acceptate la nivel mondial. Ne-am inspirat de la cei mai buni și, cu ajutorul experților, transferăm un know-how extraordinar de valoros pentru societatea românească. Relansarea economiei și o societate mai bună pentru toți românii se obțin prin organizații bine conduse, orientate spre performanță. E timpul să-l aducem pe Joseph Juran acasă!” a declarat Marius Bostan, antreprenor în serie, coordonatorul programului.
Competiția anuală RPEP îți trece compania printr-un proces de evaluare și transformare
Participarea la programul educațional include pregătirea pentru aplicarea la competiția anuală RPEP, proces care certifică determinarea organizațiilor participante de a utiliza Cadrul de Excelență Baldrige.
Acest cadru se concentrează pe: excelență operațională, stabilirea obiectivelor strategice prin colaborare, creșterea implicării părților interesate, managementul proceselor orientate către client, îmbunătățirea continuă a performanței. Prin adoptarea acestui model, organizațiile fac pași concreți și măsurabili pentru îmbunătățirea performanței și pentru construirea unui viitor sustenabil și competitiv.
Expertiză internațională: vocea Baldrige
Activitatea RPEP din anul precedent a fost apreciată la cel mai înalt nivel internațional. În cadrul unei întâlniri importante desfășurate la Washington, demersurile Romanian Performance Excellence Program au fost evaluate pozitiv de către Josh Racette, președintele Fundației Baldrige, iar inițiativa beneficiază de sprijinul U.S. Department of Commerce, subliniind relevanța și seriozitatea programului în context transatlantic.
Totodată, ne bucurăm de susținerea constantă a Alianța, precum și de implicarea directă a lui Adrian Zuckerman, președintele organizației, care face parte din Consiliul Consultativ al programului, alături de Felix Pătrășcanu și Alin Angheluță. Această alăturare de lideri din mediul diplomatic, antreprenorial și tehnologic consolidează credibilitatea RPEP și confirmă rolul său strategic în modernizarea managementului organizațional din România. Executivi români din companii internaționale aflați pe toate meridianele sunt invitați să împărtășească cu participanții cele mai importante lecții de management din viața lor.
„Procesul de evaluare ajută organizațiile să identifice ariile de îmbunătățire, dar și să valorifice punctele forte existente. Acesta permite organizațiilor românești să își îmbunătățească performanța operațională, să crească productivitatea, profitabilitatea și competitivitatea. Îmi doresc ca acest program românesc pentru excelență în management să devină un standard național și un catalizator pentru performanță de clasă mondială.”, transmite Steven Hoisington, expert și judecător Baldrige, SUA
Rezultate ale ediției RPEP 2025
În ediția RPEP 2025, 15 organizații au fost evaluate și premiate pentru angajamentul lor față de excelența operațională, în urma evaluării realizate de o echipă de experți naționali și internaționali și a integrării feedback-ului oferit prin întâlniri bilaterale de lucru.
Companiile Autonom și Transgaz au obținut cea mai înaltă distincție – Excellence – demonstrând că, prin leadership și procese bine definite, organizațiile românești pot atinge cele mai înalte standarde organizaționale.
Distincția Champion a fost acordată companiilor Amazoniq, Cupio, General Survey Corporation, Mondelez și StarNet, care au elaborat atât profilul organizațional, cât și secțiunea dedicată rezultatelor, conform Cadrului de Excelență Baldrige.
Distincția Pioneer a fost oferită organizațiilor aBeauty Clinique, EvaMar, Gin Religion, ISS EDU, LUNOX, My Father’s Coffee, TASSID Holdings, alături de Romanian Business Leaders, marcând angajamentul acestora de a începe drumul performanței în acțiune.
Programul din 2025 a fost susținut și cu sprijinul companiei americane Alvarez&Marsal și s-a bucurat de prezența unor experți importanți ai companiei.
Mărturii din interiorul programului
Absolvenții seriilor anterioare au descoperit că acest program îmbină eficient teoria cu practica într-un mod ușor de înțeles și aplicat, și au descoperit perspective esențiale despre propriile organizații – inclusiv aspecte fundamentale pe care nu le cunoșteau nici după mulți ani de leadership și experiență antreprenorială.
„Modelul inspirat de Baldrige este un sistem end-to-end de analiză și direcționare a business-ului. Poate fi comparat cu un buletin de sănătate al organizației, care oferă și rețeta de stabilizare și creștere. Este, practic, un MBA aplicat direct pe organizația ta, cu rezultate concrete în câteva luni.” a declarat dr. Victor Tudoran, Director de Dezvoltare, General Survey Corporation
Înscrierea pentru ediția 2026
Înscrierile pentru ediția 2026 a Romanian Performance Excellence Program sunt deschise în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026 și vizează admiterea a maximum 15 organizații românești. Programul este susținut de experți americani și români remarcabili din întreaga lume, iar participarea se face pe bază de invitație sau prin trimiterea unei scrisori de intenție la baldrige@fntm.ro.
România poate deveni mai bună. Dar numai prin inteligență, muncă și organizații performante.
Citiți mai multe despre Baldrige România.
Pentru mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Social
Execuția bugetară din luna noiembrie 2025, cea mai bună din ultimul deceniu
Executia bugetară din luna noiembrie 2025 a surprins prin rezultate fără precedent în ultimii ani, arătând o îmbunătățire semnificativă a încasărilor și o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice. Analiza cuprinzătoare publicată de Iancu Guda pe blogul său detaliază o creștere remarcabilă a veniturilor din TVA față de 2024, alături de scăderi consistente ale cheltuielilor de personal și ale subvențiilor, evoluții care, potrivit autorului, reflectă atât o conformare fiscală mai bună, cât și efectele reformelor începute.
Totodată, deficitul raportat la PIB continuă să se reducă, iar fondurile europene atrase ating niveluri record. Cu o perspectivă informată asupra situației fiscale actuale, articolul oferă cifre, grafice și interpretări esențiale pentru înțelegerea direcției economice a României.
„Tocmai ce am analizat execuția bugetară pentru luna noiembrie. Adevărul – CEA MAI BUNĂ REALIZARE DIN ULTIMII 15 ani, atât pe încasări (pentru prima dată din 2010 când încasările la TVA cresc într-o singură lună cu 30% față de aceeași lună de anul trecut, DUBLU față de nivelul implicat de inflație – creștere taxă – scădere consum), cât și pe reducerea de cheltuieli (pentru prima dată în ultimii 15 ani când costurile de personal și subvențiile în sectorul public scad cu peste 1 miliard Lei / lună). Cifrele pe fondurile europene sunt CELE MAI BUNE DE LA ADERAREA LA UE până în PREZENT (18 ani !!!) Cifre obiective mai jos, 5 argumente esențiale detaliate mai departe.
Cred că aprecierea pentru aceste rezultate trebuie să se ducă în primul rând către contribuabilii cinstiți care au plătit taxele și impozitele, deși nu este deloc ușor când povara fiscală crește. Mediul privat și-a făcut treaba. Reformele din sectorul public încep să se vadă, dar trebuie accelerate (reforma din justiție și eliminare pensii speciale, ambele blocate cu sprijinul PSD și AUR, plus multe altele despre care am tot scris și voi continua să o fac.)
Deficitul public raportat la PIB scade la -7,1% (nov 2024) la 6,4% (nov 2025) și cu siguranță NU va depăși 8% pentru tot anul (vs 8,2% ținta asumată la UE). Suntem pe drumul cel bun să avem deficit fiscal circa 6% anul acesta, 4% anul 2027 și sub 3% în 2028 (fără precedent în ultimul deceniu), în condițiile în care investițiile pe fonduri europene accelerează maximum și se pot construi autostrăzi doar în perioada 2025-2030 aproape cât avem în momentul de față (circa 1000 km autostradă construiți în 5 ani, cu bani europeni, cât am construit în ultimii 35 ani).”
Puteţi citi întreaga analiză pe iancuguda.ro
-
Evenimentacum 8 ani2.500 de pachete cu tigari de contrabanda confiscate la Moisei
-
Exclusivacum 4 aniCum poate să arate o săptămână la Vlad Cazino? Planul de recompense zilnice de la acest Vampir!
-
Evenimentacum 7 aniCe spune Tudorel Toader despre scandalul momentului. Există acel document | MaramuresAZI
-
Uncategorizedacum 7 aniMagazinul care ofera huse si accesorii gsm in premiera
-
Uncategorizedacum 7 aniHusele – accesoriile de protectie ideale
-
Evenimentacum 5 ani
CSALB lansează Caravana Online în cele mai mari orașe ale țării. Ce au obținut craiovenii din negocierile cu băncile
-
Exclusivacum 6 aniCare este cea mai buna oferta de angajari la care pot aplica tinerele din Romania?
-
Evenimentacum 4 aniPlexiglas pentru perete pentru casă și local

