Tot mai multe voci competente din sistem confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova privind incompetența crasa a comisarului sef de politie penitenciara – Dan Halchin, precum si interesele obscure din spatele acestuia.
Dupa aproape 20 de ani de munca in cadrul Scolii Nationale de Agenti de Penitenciare de la Targu Ocna, plus alti cativa ani in IPJ Vaslui, comisarul-sef de penitenciare, vasluianul Gabriel Munteanu a iesit la pensie, in anul 2017. Munteanu, care a predat la aceasta scoala prin care au trecut mii de agenti de penitenciare din toata tara a efectuat o anailiza drastica a sistemului penitenciar din prezent.
Fostul comisar-sef de penitenciare, vasluianul Gabriel Munteanu:
‘Ministru=0; D.G.=0 => Speranțe=0
Primele două valori nule sunt date așa…, din politețe. Valorile adevărate sunt sub zero. De aia, cu tristețe spun, speranțe de mai bine nu prea sunt. Și la ce concurs de „limbi” e între directori la adresa minunatei din fruntea M.J., mă aștept la ce e mai rău. Au fost lingăi dintotdeauna, dar acum parcă prea e pe față. Și în unități, și la vârful sistemului. Cred că „Superman” al nostru chiar a luat în serios spusele lui Napoleon, alea cu bastonul de mareșal din ranița fiecărui soldat. La cât de ușor a ajuns director, D.G. și chestor, până la mareșal nu mai are drum lung”.
Am văzut ca în țară toate penitenciarele au activități care mai de care cu deținuții: de la mers la meciuri cu ei, la făcut pâine si/sau ca in cazul de la Ploiesti, la deseuri periculoase. Ce părere aveți despre desființarea unui loc de deținere? Mai există în România și în Uniunea Europeană legislație pentru așa ceva? Este vorba despre desființarea Secției Exterioare Cluj-Napoca. Aceasta are o capacitatea maximă de 204 locuri, în prezent având un efectiv de 180 de deținute, clasificate în toate regimurile și 2 puncte de lucru: la Delonghi 40 de detinute(beneficiarul a solicitat dublu) și Carmangeria Moldovan 3 deținute (solicitarea fiind la fel dubla). Secția Exterioară se află într-un corp din spate al Palatului de Justiție Cluj-Napoca cu acces facil la arest și sălile de judecată și al mașinilor care aduc deținuții, acolo unde președintă este Dana Gârbovan. Cat de legala este această decizie în condițiile în care România și-a luat angajamentul în fața CEDO prin Memorandumul Rezmives ca vor mări capacitatea de cazare și vor îmbunătăți condițiile de detenție? De ce ai desființa un loc de deținere în care s-au investit peste 5 miliarde de lei vechi, un loc de deținere cu condiții bune spre foarte bune, raportat la alte locuri de deținere din țară? Noile locuri de cazare cu care se laudă Dan Halchin, sunt ori ale beneficiarilor (cum a fost în cazul Penitenciarului Timișoara), ori fictive, ca și în cazul tabletelor pentru deținuți care cica au intrat în posesia deținuților încă din 20 octombrie 2023, în condițiile în care unele penitenciare rămăseseră în ultima lună din an și fără coli albe pe care să printeze cererile deținuților, sunt dezvaluiiri din interiorul sistemului. Știu, poate e mult de citit, dar puneți-vă și în locul polițiștilor de penitenciare care lucrează acolo. Toți au mers prin concurs, inclusiv șefa de secție care a dat concurs anul trecut. Toate funcțiile sunt ocupate prin concurs, cu munca și sudoare. Acum toate aceste funcții o să fie desființate. Oamenii vor fi nevoiți să facă naveta spre Gherla sau Aiud. Și oamenii ăia au familii, iar polițistele de acolo nu o să aibă cu cine să își lase copii sau cum să îi mai ducă la școli și grădinițe pentru ca o să fie nevoite să facă naveta. Și toate astea pentru ce, pentru niște parcări… Oamenii ăștia nu pot fi trași la răspundere de nimeni? Populația țării trebuie să știe pe ce se cheltuie banul public: pe orice și pe nimic. Facem un loc de detinere cu toate condițiile, perfect functional, care mai și produce prin punctele de lucru, pe bani publici, ai contribuabililor, după care ne trezim ca mai vrem parcări și îl desființăm!
Prin termenul de ,,relocare’’ Dan Halchin vrea să spună ca în podul de la Centrul Lotus au pus 3 ziduri din PVC, delimitand-ul în 3 camere a câte 20 de locuri. De când relocarea unui loc de detinere este în podul altui loc de detinere care se află la 50 de kilometri distanță? când 60 este egal cu 204, domnule chestor? Pe holurile Penitenciarului Gherla se spune ca așa v-ați luat gradul de chestor, prin asumarea desființării Secției Exterioare Cluj-Napoca, mai dezvaluie sursele din sistem.
Plictisiți de construit penitenciare, mai clar , de declarații politice despre construirea a incă 2 penitenciare, care au tot fost construite de cel putin 5 miniștri, și spoirea câtorva camere ce sunt trecute in acte ca obiective construite pentru extinderea spațiilor de cazare, șefii din Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor au trecut la demolarea locurilor de deținere, mai precis, in acest an, vor desființa Sectia Exterioară Cluj Napoca, astfel că această miscare va diminua capacitatea de cazare cu 204 locuri ,in timp ce ritmul in care se construiesc noi spații de cazare este lent, in comparatie cu cresterea numărului de persoane incarcerate, iar România are o serioasă problemă din cauza imposibilității asigurării unor condiții minime ,decente, de detenție, cetățenii români suportând aceste decizii habarniste ce tot aduc condamnări de la CEDO, dezvaluie si cei de la FPP.
Pe scurt, deciziile acestea proaste sunt decontate de către cetățenii României, pentru că din bugetul țării sunt suportate aceste condamănări la despăgubiri.
România este in topul țărilor condamnate de CEDO pentru condiții improprii de detenție, această apreciere fiind făcută in anul 2022, an de la care nu s-au inregistrat progrese, din contra, numărul deținuților fiind in crestere.
CEDO a analizat 47 de țări iar numai la inceputul anului, impotriva României erau inregistrate 6 400 de plângeri, plângeri ce vor fi transformate in condamări ale României și implicit in prejudicii considerabile in bugetul țării.
Aritmetic, după un raport al populatiei, condamările CEDO pentru România sunt mai multe decât pentru Rusia.
Condamnările date României de către CEDO au fost pentru rele tratamente aplicate cetățenilor români in inchisorile din România, mare majoritate cu privire la spațiu insuficient.
In aceste condiții in care România dă bani multi pe un management ineficient al sistemului penitenciar pe care gașca de la ANP/ MJ il poleiesc ca să dea bine politic, statisticile externe, necorupte, dău alți indicatori, mult mai realiști despre starea sistemului penitenciar românesc.
Numărul deținuților este intr-o creștere alertă, acesta fiind efectul nefast al Legii recursului compensatoriu, iar desființarea unor spațiile de cazare este o decizie aberantă.
Pe de o parte șefii sistemului penitenciar și cei ai M.J.fac o intreagă paradă când mai conving un beneficar să ne mai culce pe la ei, 15-20 de deținuti, prezentând acest lucru ca o mare realizare insă, pe ascuns, departe de ochii presei, iși dau mână și, pe furiș, desființează 204 locuri de cazare doar ca să facă o parcare.
Ar fi maximă ca parcarea să fie privată și cu plată.
Ca să compensăm această pierdere de spații ar trebui să ne milogim si pe la alți beneficiari să ne mai culce pe la ei cam 204 deținuti.
Bună strategie, eficient management.
Din pacate toate tâmpeniile astea vor fi suportate tot din buzunarul contribuabilului român si nu de către cei care iau astfel de decizii, mai dezvaluie sursa citata. (Cristina T.).
Corupție și abuz în sistemul de salubritate din Prahova: Adevărul despre UWS/Rosal și Statul Paralel
În județul Prahova, Operatorul de Salubritate UWS (fost Rosal) a devenit sinonim cu corupția și abuzul, cu tarife exorbitante impuse populației care, în mod evident, nu reflectă îmbunătățirile promisiunilor inițiale. Tariful pentru gestionarea deșeurilor menajere a crescut semnificativ, ajungând la 25,98 lei/persoană în mediul urban și 14,29 lei/persoană în mediul rural. Asta în condițiile în care operatorul a promis investiții în infrastructura de salubritate, promisiuni care, conform datelor actuale, s-au concretizat în mai puțin de 10% din investițiile planificate.
Inactivitatea autorităților și „motivările” asemenea Statului Paralel
Pasivitatea autorităților locale, cum ar fi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) și Consiliul Județean Prahova, este alarmantă. Aceste instituții nu numai că nu au notificat operatorul de salubritate în legătură cu neregulile, dar nu au inițiat măsuri pentru rezilierea contractului cu UWS/Rosal, lăsând astfel să se considere un adevărat furt din bugetul public. Această inactivitate ridică întrebări serioase cu privire la motivațiile din spatele ei. De ce tremură autoritățile, cum ar fi ADI și CJ Prahova, în fața conducerii UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un personaj obscur, slab pregătit și cu mari probleme de caracter și comportament? Răspunsul este că acest ofițer, pe când activa în SRI, a fost subalternul și „sclavul” unui șef de la Sectorul A, „Apărarea Constituției”, care ulterior a devenit „directorul” Direcției A din SRI, responsabil cu controlul activității justiției în România. Aceasta se traduce, pe înțelesul cititorilor, în Statul Paralel creat de generalii Coldea și Dumbrava, precum și de fostul procuror „Portocala”, la nivel local (aici),(aici) si (aici).
Munți de gunoaie, munți de datorii
După ani de relații dificile și pline de acuze între UWS (fostul Rosal) și localitățile beneficiare de servicii din ADI Deșeuri, situația începe să atingă un punct critic.
Într-un alt episod scandalos, fostul ofițer SRI, Ciobanu D., de la conducerea UWS, arăta o arogantă tipică mafiilor, conducând un autoturism Mercedes GLE, luat de firma UWS în leasing. Recent, el a avut parte de o surpriză, fiind oprit în trafic și deposedat de acest autoturism de către poliție și un executor judecătoresc, care au acționat pentru neachitarea chiriei. Aceasta spune multe despre nivelul de control și responsabilitate care ar trebui să existe într-un astfel de sistem. Fostul ofițer, acum redus la a conduce o mașină modestă, simbolizează cum Statul Paralel din România se dezintegrează, lăsând în urmă doar infractori mici și actiuni ezitante.
Iată cine pretindea beneficii din bugetul județean: o firmă plină de datorii, care a păcălit populația și care se confruntă cu cereri de insolvență din partea multor firme cărora le datorează sume considerabile, asta în timp ce Operatorul de Salubritate UWS (fost Rosal) beneficiază de protecția autorităților și politicienilor datorită legăturilor cu ofițerii SRI si STATUL PARALEL.
Legături corupte între politică și afaceri
Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, se află în centrul unei controverse majore, fiind trimis în judecată pentru fapte de corupție. El continuă să beneficieze de contracte profitabile, chiar și în fața gravelor acuzații, ceea ce evidențiază o legătură strânsă între afacerile murdare și protecția politică. Conexiunile dintre Niculescu și grupul Coldea subliniază cum rețelele de corupție pot submina instituțiile statului, iar impunitatea obținută prin influență politică și protecție din partea autorităților nu face decât să adâncească problema.
Concluzie
În concluzie, situația din Prahova ilustrează un peisaj sumbru al corupției și ineficientei. (Cristina T.).
O adresă recentă a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” scoate la iveală probleme grave în privința respectării reglementărilor legale legate de negocierea și încheierea acordurilor colective în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Sindicatul subliniază că, în conformitate cu atribuțiile impuse MMSS și ITM-urilor din subordine prin articolele 106, 111 și 113 din Legea 367 din 2022 a dialogului social, există obligația de a verifica condițiile legale și de a înregistra acordurile colective pentru funcționarii publici, înainte ca acestea să intre în vigoare.
În acest context, Sindicatul „Diamantul” solicită clarificări referitoare la recunoașterea și înregistrarea acordurilor colective încheiate în mod ilegal, în baza art. 24 din HG 302/2022, la nivel de „grup de unități”.
Obstrucționarea negocierilor legale
Sindicatul semnalează că, în prezent, negocierea și încheierea legală a acordurilor colective în MAI este obstrucționată de un grup de directori din Aparatul central al MAI. Aceștia insistă pe menținerea unei practici defectuoase și ilegale de a încheia un acord colectiv unic la nivel de grup de unități, care să acopere toate unitățile de poliție centrale și teritoriale, în contradicție cu legislația actuală care prevede acorduri specifice pentru fiecare unitate publică.
Conform adresei, această obstrucționare a încheierii acordurilor legale colective afectează grav ordinea de drept și interesele a aproximativ 60.000 de polițiști din MAI. De asemenea, afectează și interesul MAI de a respecta principiul legalității și de a avea o conduită conform legislației în vigoare.
Sindicatul „Diamantul” solicită, în consecință, clarificări din partea Ministerului și ITM-urilor referitor la aceste practici, având în vedere impactul negativ asupra condițiilor de muncă ale polițiștilor și asupra respectării drepturilor acestora.
Criza apei în Slănic Prahova a ajuns la un nivel alarmant, iar fostul lider al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a denunțat această situație ca un „dezastru pentru natură și comunitate”. Problema majoră este reprezentată de deversările de apă infiltrată dintr-o mină de sare abandonată, care pun în pericol atât ecosistemul din zonă, cât și sănătatea locuitorilor. Autoritățile competente, inclusiv Prefectura și conducerea companiei Salrom, sunt acuzate de neglijență crasă în gestionarea acestei situații, având în vedere că au autorizat evacuarea apei sărate fără a impune măsuri de tratament prealabile.
Octavian Berceanu a postat pe Facebook avertismente cu privire la impactul devastator al deversării apei sărate asupra ecosistemului și comunităților din aval, subliniind că această acțiune nu afectează doar fauna acvatică, ci și resursele locale de apă potabilă. Spre exemplu, el a subliniat necesitatea utilizării unei instalații mobile de osmoză inversă, pe care Inspectoratul pentru Situații de Urgență ar fi trebuit să o aibă disponibilă pentru a face față incidentelor de poluare. Berceanu a criticat sever evaluarea insuficientă a efectelor negative asupra mediului, afirmând că aceasta a fost complet inadecvată.
În plus, compania Salrom a recunoscut că există probleme cu apele infiltrate, precizând că, deși se folosesc pompe pentru evacuarea apei, pârâul Slănic are o salinitate naturală care complică gestionarea impactului ecologic. Criticile nu se limitează însă doar la gestionarea incidentului curent; ele se extind și asupra controverselor anterioare legate de administrarea Salrom, incluzând acuzații de cheltuieli dubioase și legături suspecte cu oficiali de rang înalt.
Berceanu a prezentat dovezi vizuale ale gravității situației, inclusiv fotografii cu pești morți în zona Vărbilău, ceea ce ilustrează impactul devastator al deversărilor asupra biodiversității locale. El a subliniat importanța transparenței în gestionarea resurselor de mediu, afirmând că abordarea autorităților este similară cu cea din vremurile comuniste, în care problemele ecologice erau adesea ignorate.
Consecințele acestei crize sunt înfricoșătoare pentru comunitatea locală, care se confruntă cu o situație ecologică alarmantă, manifestată prin dispariția completă a peștilor din pârâu, sugerând amploarea dezastrului ecologic. Totodată, autoritățile nu le-au răspuns în mod adecvat acuzațiilor grave și la deteriorarea condițiilor de mediu, lăsând comunitatea să se întrebe ce măsuri proactive vor fi adoptate pentru prevenirea unor astfel de crize în viitor. Este crucial ca responsabilitatea instituțiilor de mediu să fie revizuită urgent pentru a proteja sănătatea publică și integritatea mediului înconjurător.
Având în vedere impactul semnificativ al recentului incident ecologic asupra siguranței naționale, conform Strategiei de Securitate Națională adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ziarul Incisiv de Prahova a solicitat în mod formal o informare din partea mai multor instituții. Printre acestea se numără Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino” din Județul Prahova, Garda de Mediu Prahova și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova. Cererea se axează pe dezvăluirea măsurilor adoptate pentru a aborda criza și identificarea responsabililor care trebuie trași la răspundere pentru dezastrul ecologic.
Răspunsul oficial nr. 3171/GM/CJ Prahova/20.08.2024, primit de Incisiv de Prahova de la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, confirmă dezvăluirile făcute de ziar, indicând că situația este cu mult mai gravă decât se anticipase inițial. Dezastrul ecologic generat de un management defectuos al Salrom a afectat mai multe zone, inclusiv:
Pârâul Slănic – amonte de evacuarea Salinei Slănic
Evacuarea apei din mina Victoria
Pârâul Slănic – aval de Salina Slănic
Pârâul Vărbilău – aval la confluența cu pârâul Slănic (Cotofenesti)
Râul Teleajen – zona Zămbila
Râul Teleajen – Moara Domnească
Râul Prahova – Adâncata
Specialiști consultați de ziar au subliniat că localnicii din Slănic, care locuiesc în apropierea salinei, se află într-o situație critică. Grădinile lor au fost afectate de formarea de cratere uriașe, iar casele prezintă fisuri profunde cauzate de alunecările de teren, fenomen ce poate fi pus pe seama gestionării defectuoase din partea Salrom și a altor instituții implicate în acest proces.
Potrivit experților, deși a fost reabilitată albia pârâului de deasupra salinei, solul instabil din filoane de sare a dus la surpări, acesta fiind motivul pentru care anumite zone, cum ar fi grota miresei, s-au prăbușit.
În urma acuzațiilor și alarmelor ridicate de ziarul Incisiv de Prahova, problema ecologică din Slănic a ajuns pe agenda CSAT, iar ministrul Ștefan-Radu Oprea a fost pus in situatia de a dispune trimiterea unor reprezentanți ai Ministerului Mediului și Apelor și Pădurilor (MEAT) pentru a verifica situația semnalată. Printre cei care au ajuns la fața locului se numără Radu Marcel, șeful de cabinet al ministrului, și Flavius Nedelcea, secretar de stat, ceea ce indică gravitatea problemei.
Informațiile sugerează că Radu Marcel ar realiza anumite interese pentru societatea Conversim, care a efectuat lucrările în zonă pentru Salrom (aici),(aici),(aici) si (aici).
Misiunea de control asupra situației din Slănic a fost marcată de controverse, având în vedere că directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, numit recent în funcție, nu a participat la inspecția efectuată, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentul și responsabilitatea sa.
Salrom l-a numit pe Dobrea în funcția de director general pe 1 iulie 2024, dar absența sa la inspecțiile necesare pune sub semnul întrebării competența și integritatea conducerii. De asemenea, presupusa tensionare a relațiilor între ministrul Radu Oprea și Radu Marcel, generată de deplasarea acestuia în Slănic fără aprobare, reflectă conflictele interne cu potențiale repercusiuni asupra gestionării crizei ecologice în curs de desfășurare.
Acest incident subliniază o nevoie urgentă de responsabilitate și acțiuni decisive din partea autorităților pentru rectificarea situației și protejarea comunității afectate, iar tacerea complice a Inspectoratului de Poliție Județean Prahova nu face decât să amplifice suspiciunile legate de atitudinea pasivă față de criza ecologică care afectează Slănic Prahova. Vom reveni. (Cristina T.).