Corupție și abuz în sistemul de salubritate din Prahova: Adevărul despre UWS/Rosal și Statul Paralel

În județul Prahova, Operatorul de Salubritate UWS (fost Rosal) a devenit sinonim cu corupția și abuzul, cu tarife exorbitante impuse populației care, în mod evident, nu reflectă îmbunătățirile promisiunilor inițiale. Tariful pentru gestionarea deșeurilor menajere a crescut semnificativ, ajungând la 25,98 lei/persoană în mediul urban și 14,29 lei/persoană în mediul rural. Asta în condițiile în care operatorul a promis investiții în infrastructura de salubritate, promisiuni care, conform datelor actuale, s-au concretizat în mai puțin de 10% din investițiile planificate.

Inactivitatea autorităților și „motivările” asemenea Statului Paralel

Pasivitatea autorităților locale, cum ar fi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) și Consiliul Județean Prahova, este alarmantă. Aceste instituții nu numai că nu au notificat operatorul de salubritate în legătură cu neregulile, dar nu au inițiat măsuri pentru rezilierea contractului cu UWS/Rosal, lăsând astfel să se considere un adevărat furt din bugetul public. Această inactivitate ridică întrebări serioase cu privire la motivațiile din spatele ei. De ce tremură autoritățile, cum ar fi ADI și CJ Prahova, în fața conducerii UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un personaj obscur, slab pregătit și cu mari probleme de caracter și comportament? Răspunsul este că acest ofițer, pe când activa în SRI, a fost subalternul și „sclavul” unui șef de la Sectorul A, „Apărarea Constituției”, care ulterior a devenit „directorul” Direcției A din SRI, responsabil cu controlul activității justiției în România. Aceasta se traduce, pe înțelesul cititorilor, în Statul Paralel creat de generalii Coldea și Dumbrava, precum și de fostul procuror „Portocala”, la nivel local (aici), (aici) si (aici).

Munți de gunoaie, munți de datorii

După ani de relații dificile și pline de acuze între UWS (fostul Rosal) și localitățile beneficiare de servicii din ADI Deșeuri, situația începe să atingă un punct critic.

Într-un alt episod scandalos, fostul ofițer SRI, Ciobanu D., de la conducerea UWS, arăta o arogantă tipică mafiilor, conducând un autoturism Mercedes GLE, luat de firma UWS în leasing. Recent, el a avut parte de o surpriză, fiind oprit în trafic și deposedat de acest autoturism de către poliție și un executor judecătoresc, care au acționat pentru neachitarea chiriei. Aceasta spune multe despre nivelul de control și responsabilitate care ar trebui să existe într-un astfel de sistem. Fostul ofițer, acum redus la a conduce o mașină modestă, simbolizează cum Statul Paralel din România se dezintegrează, lăsând în urmă doar infractori mici și actiuni ezitante.

Iată cine pretindea beneficii din bugetul județean: o firmă plină de datorii, care a păcălit populația și care se confruntă cu cereri de insolvență din partea multor firme cărora le datorează sume considerabile, asta în timp ce Operatorul de Salubritate UWS (fost Rosal) beneficiază de protecția autorităților și politicienilor datorită legăturilor cu ofițerii SRI si STATUL PARALEL.

Legături corupte între politică și afaceri

Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, se află în centrul unei controverse majore, fiind trimis în judecată pentru fapte de corupție. El continuă să beneficieze de contracte profitabile, chiar și în fața gravelor acuzații, ceea ce evidențiază o legătură strânsă între afacerile murdare și protecția politică. Conexiunile dintre Niculescu și grupul Coldea subliniază cum rețelele de corupție pot submina instituțiile statului, iar impunitatea obținută prin influență politică și protecție din partea autorităților nu face decât să adâncească problema.

Concluzie

În concluzie, situația din Prahova ilustrează un peisaj sumbru al corupției și ineficientei. (Cristina T.).

Criza apei în Slănic Prahova a ajuns la un nivel alarmant, iar fostul lider al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a denunțat această situație ca un „dezastru pentru natură și comunitate”. Problema majoră este reprezentată de deversările de apă infiltrată dintr-o mină de sare abandonată, care pun în pericol atât ecosistemul din zonă, cât și sănătatea locuitorilor. Autoritățile competente, inclusiv Prefectura și conducerea companiei Salrom, sunt acuzate de neglijență crasă în gestionarea acestei situații, având în vedere că au autorizat evacuarea apei sărate fără a impune măsuri de tratament prealabile.

Octavian Berceanu a postat pe Facebook avertismente cu privire la impactul devastator al deversării apei sărate asupra ecosistemului și comunităților din aval, subliniind că această acțiune nu afectează doar fauna acvatică, ci și resursele locale de apă potabilă. Spre exemplu, el a subliniat necesitatea utilizării unei instalații mobile de osmoză inversă, pe care Inspectoratul pentru Situații de Urgență ar fi trebuit să o aibă disponibilă pentru a face față incidentelor de poluare. Berceanu a criticat sever evaluarea insuficientă a efectelor negative asupra mediului, afirmând că aceasta a fost complet inadecvată.

În plus, compania Salrom a recunoscut că există probleme cu apele infiltrate, precizând că, deși se folosesc pompe pentru evacuarea apei, pârâul Slănic are o salinitate naturală care complică gestionarea impactului ecologic. Criticile nu se limitează însă doar la gestionarea incidentului curent; ele se extind și asupra controverselor anterioare legate de administrarea Salrom, incluzând acuzații de cheltuieli dubioase și legături suspecte cu oficiali de rang înalt.

Berceanu a prezentat dovezi vizuale ale gravității situației, inclusiv fotografii cu pești morți în zona Vărbilău, ceea ce ilustrează impactul devastator al deversărilor asupra biodiversității locale. El a subliniat importanța transparenței în gestionarea resurselor de mediu, afirmând că abordarea autorităților este similară cu cea din vremurile comuniste, în care problemele ecologice erau adesea ignorate.

Consecințele acestei crize sunt înfricoșătoare pentru comunitatea locală, care se confruntă cu o situație ecologică alarmantă, manifestată prin dispariția completă a peștilor din pârâu, sugerând amploarea dezastrului ecologic. Totodată, autoritățile nu le-au răspuns în mod adecvat acuzațiilor grave și la deteriorarea condițiilor de mediu, lăsând comunitatea să se întrebe ce măsuri proactive vor fi adoptate pentru prevenirea unor astfel de crize în viitor. Este crucial ca responsabilitatea instituțiilor de mediu să fie revizuită urgent pentru a proteja sănătatea publică și integritatea mediului înconjurător.

Având în vedere impactul semnificativ al recentului incident ecologic asupra siguranței naționale, conform Strategiei de Securitate Națională adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ziarul Incisiv de Prahova a solicitat în mod formal o informare din partea mai multor instituții. Printre acestea se numără Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino” din Județul Prahova, Garda de Mediu Prahova și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova. Cererea se axează pe dezvăluirea măsurilor adoptate pentru a aborda criza și identificarea responsabililor care trebuie trași la răspundere pentru dezastrul ecologic.

Răspunsul oficial nr. 3171/GM/CJ Prahova/20.08.2024, primit de Incisiv de Prahova de la Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, confirmă dezvăluirile făcute de ziar, indicând că situația este cu mult mai gravă decât se anticipase inițial. Dezastrul ecologic generat de un management defectuos al Salrom a afectat mai multe zone, inclusiv:

• Pârâul Slănic – amonte de evacuarea Salinei Slănic
• Evacuarea apei din mina Victoria
• Pârâul Slănic – aval de Salina Slănic
• Pârâul Vărbilău – aval la confluența cu pârâul Slănic (Cotofenesti)
• Râul Teleajen – zona Zămbila
• Râul Teleajen – Moara Domnească
• Râul Prahova – Adâncata

Specialiști consultați de ziar au subliniat că localnicii din Slănic, care locuiesc în apropierea salinei, se află într-o situație critică. Grădinile lor au fost afectate de formarea de cratere uriașe, iar casele prezintă fisuri profunde cauzate de alunecările de teren, fenomen ce poate fi pus pe seama gestionării defectuoase din partea Salrom și a altor instituții implicate în acest proces.

Potrivit experților, deși a fost reabilitată albia pârâului de deasupra salinei, solul instabil din filoane de sare a dus la surpări, acesta fiind motivul pentru care anumite zone, cum ar fi grota miresei, s-au prăbușit.

În urma acuzațiilor și alarmelor ridicate de ziarul Incisiv de Prahova, problema ecologică din Slănic a ajuns pe agenda CSAT, iar ministrul Ștefan-Radu Oprea a fost pus in situatia de a dispune trimiterea unor reprezentanți ai Ministerului Mediului și Apelor și Pădurilor (MEAT) pentru a verifica situația semnalată. Printre cei care au ajuns la fața locului se numără Radu Marcel, șeful de cabinet al ministrului, și Flavius Nedelcea, secretar de stat, ceea ce indică gravitatea problemei.

Informațiile sugerează că Radu Marcel ar realiza anumite interese pentru societatea Conversim, care a efectuat lucrările în zonă pentru Salrom (aici), (aici), (aici)  si (aici).

https://conversmin.ro/

Misiunea de control asupra situației din Slănic a fost marcată de controverse, având în vedere că directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, numit recent în funcție, nu a participat la inspecția efectuată, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentul și responsabilitatea sa.

Salrom l-a numit pe Dobrea în funcția de director general pe 1 iulie 2024, dar absența sa la inspecțiile necesare pune sub semnul întrebării competența și integritatea conducerii. De asemenea, presupusa tensionare a relațiilor între ministrul Radu Oprea și Radu Marcel, generată de deplasarea acestuia în Slănic fără aprobare, reflectă conflictele interne cu potențiale repercusiuni asupra gestionării crizei ecologice în curs de desfășurare.

Acest incident subliniază o nevoie urgentă de responsabilitate și acțiuni decisive din partea autorităților pentru rectificarea situației și protejarea comunității afectate, iar tacerea complice a Inspectoratului de Poliție Județean Prahova nu face decât să amplifice suspiciunile legate de atitudinea pasivă față de criza ecologică care afectează Slănic Prahova.  Vom reveni. (Cristina T.).