Connect with us

Eveniment

Doar in mintea lui exista aceste restrangeri de drepturi constitutionale prin norme infralegale!

Publicat

pe

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.

Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.

  • Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
  • Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
  • Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
  • Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat). 
  • Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
  • Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
  • Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).

Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.

CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.

Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.

Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.

Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:

  • faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
  • faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.

Declicul

Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.

Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.

Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.

Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.

În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.

S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava,  Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.

Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.

O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.

Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.

Ideea

Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.

Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.

De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne

Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.

Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.

Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.

„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”. 

Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.

Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.

În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.

„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.

Dezvoltarea

Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.

Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.

Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.

„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”. 

Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”. 

„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.

„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”. 

Justificarea: o instituție similară nu există în UE

Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.

„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.

Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.

„Eu nu știu ce e în alte  universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”. 

Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?

„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.

Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.

„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”. 

Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.

Susținerea foștilor miniștri

Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.

Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne

„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.

Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.

Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.

Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.

„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”. 

Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.

***

Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.

„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”. 

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne

Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.

„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.

Arhitectura sistemului educațional superior

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai”  (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.

Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.

Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.

„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.

Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.

Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.

„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”. 

Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:

  • diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
  • extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.

„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.

Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.

„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.

Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.

„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.

Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”. 

Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.

„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”. 

Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.

„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.

Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.

Soluția

În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.

Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.

„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”. 

Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.

În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.

În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.

Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.

„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”. 

Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.

Când se va produce acest vot în plenul CNR?

„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.

Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.

Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?

„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.” 

Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.

„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”. 

***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu /  PressOne

„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”. 

Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.

„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.

O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.

Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.

„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.  

Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.

„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”. 

Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?

„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.

Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.

Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.

***

Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.

„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.

Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.

Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.

„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”. 

Alte încercări 

Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.

Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.

Acordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
  • DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]

Neacordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]

Împotrivă

Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.

Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.

Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).

***

După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.

În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.

Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.

Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.

Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).

După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.

După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.

Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.

De ce e nevoie de CNATDCU 

Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.

Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos

„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor. 

Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba. 

Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate. 

Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată. 

Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU. 

Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune. 

Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).

 

Facebook Comments

Eveniment

Staţia de epurare a municipiului Ploiești, reteaua prin care s-au sifonat zeci de milione de euro, politicieni locali implicati/17.08.2020

Publicat

pe

De

Educația gratuită costă în România. La un liceu din Mizil, profesorii le-au trimis elevilor mesaje săptămâna trecută pentru a-i anunța că din toamnă vor trebui să plătească fiecare câte 50 de lei pentru orele online, dezvaluie Emilia Sercan in Pressone.

Probabil liceul din Mizil nu e singurul, așa că dacă mai știți și altele, nu ezitați să îmi scrieți în comentarii sau într-un mesaj privat.

Educația gratuită costă 50 de lei de elev pentru orele online la Liceul „Grigore Tocilescu” din Mizil

  • Diriginții de la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil, județul Prahova, și-au anunțat elevii că trebuie să plătească suma de 50 lei pentru platforma online Adservio, pe care ar urma să se desfășoare orele online în noul an școlar, în funcție de evoluția epidemiologică. 
  • Liceul are 733 de elevi, iar dacă fiecare ar achita câte 50 de lei, suma totală colectată s-ar ridica la aproape 37.000 de lei, deși educația, potrivit legii, este gratuită în România. 
  • Conducerea liceului și cadrelele didactice au variante diferite despre cine a avut inițiativa de a cere bani de la elevi pentru desfășurarea orelor online. 
  • Directoarea Maria Divoiu neagă că inițiativa ar fi plecat de la ea și spune că și dacă ar fi legal ca părinții să plătească această sumă, ea nu ar fi de acord.
  • Directoarea adjunctă, Luminița Burlacu, spune că a discutat cu Maria Divoiu și că au fost de acord, împreună, ca în cazul în care nu vor găsi alte surse de finanțare pentru platformă, să apeleze la părinții elevilor.
  • Un cadru didactic afirmă că ideea ca elevii să plătească 50 lei pentru achiziționarea platformei a pornit de la Inspectoratul Școlar al Județului (IȘJ) Prahova. 

***

Vinerea trecută, la câteva ore bune după prânz, pe grupurile de WhatsApp ale elevilor de la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil au început să curgă o serie de mesaje de la diriginți, care au animat liniștea vacanței de vară.

Mesajele erau de două tipuri: unii diriginți își întrebau elevii dacă sunt de acord să plătească suma de 50 lei pentru platforma Adservio, pe care ar urma să se desfășoare activitatea didactică în noul an școlar dacă situația epidemiologică se va înrăutăți, alții le-au spus în mod direct elevilor că fiecare „trebuie” să aducă câte „50 de lei pentru internetul cu care vom face orele online”.

Varianta ca elevii să plătească pentru orele online a fost discutată într-o ședință a Consiliului profesoral, cu o zi înainte ca mesajul să ajungă la clase – pe 6 august -, însă nici profesorii și nici conducerea liceului nu vor să spună de la cine a pornit inițiativa.

Mesajul cadrelor didactice a fost trimis tuturor elevilor la inițiativa directoarei Maria Divoiu, susține o sursă din cadrul instituției de învățământ.

Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil are 733 de elevi, iar un calcul simplu arată că suma totală care s-ar aduna pentru a acoperi costurile de acces la platforma pe care se vor desfășura orele online pentru anul școlar 2020/2021 este de 36.650 lei. 

Adservio este o platformă educațională care a fost gratuită pe perioada pandemiei și pe care mai multe școli și licee din România au folosit-o pentru susținerea orelor online.

Atât directoarea, cât și adjuncta liceului din Mizil spun că orele s-au desfășurat pe această platformă în timpul pandemiei de COVID – 19 pentru că a fost gratuită, însă din septembrie nu va mai fi disponibilă fără plată.

Toate răspunsurile oficiale primite de PressOne pe acest subiect se bat cap în cap. Le redăm mai jos.

Ce spun trei dintre diriginți

PressOne a stat de vorbă cu trei dintre diriginții Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil pentru un punct de vedere legat de această situație, însă doi dintre aceștia au refuzat să ofere detalii clare despre subiect.

Constantin Istrate, diriginte la clasa a X-a, profil matematică-informatică, a participat la ședința Consiliului profesoral care a avut loc pe 6 august și susține că propunerea ar fi pornit de la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Prahova, însă „nu s-a luat inițiativa, a fost doar o idee”.

Potrivit unei surse, dirigintele Constantin Istrate le-a transmis elevilor săi, prin intermediul șefei de clasă, că la începutul anului școlar trebuie să plătească suma de 50 lei pentru platforma Adservio, însă întrebat despre acest lucru, profesorul a negat și a declarat „păi cum să transmit până nu este o situație clară, nu este o măsură clară, definitivă?”.

Mesaj primit de la dirigintele Constantin Istrate prin intermediul șefei clasei a X-a, profil mate-info

În plus, acesta spune că nu știe dacă elevii săi sunt de acord sau nu „cu acest fenomen, că altceva nu e”, dar și că singura decizie luată de Consiliul profesoral a fost să urmărească ce decizii vor lua Inspectoratul și Ministerul Educației.

Contactat telefonic, un alt diriginte, Laurențiu Bădicioiu, confirmă că, într-adevăr, s-a discutat în ședința Consiliului profesoral ca elevii să plătească suma de 50 lei pentru a continua activitatea pe platformă, însă nu a dorit să ofere alte informații.

„[…] Cred că ar trebui să dați telefon directoarei că eu nu sunt director, doar profesor acolo. Eventual, dacă vreți, vă dau un număr de telefon, dar nu pot să răspund la asta, că nu știu. Vă dau un număr de telefon și o sunați pe doamna directoare”, a spus acesta.

Totuși, în momentul în care i-am cerut numărul directoarei, profesorul Laurențiu Bădicioiu, care este diriginte la clasa a X-a, profil biologie-chimie, a spus că nu îl mai are în telefon.

Laurențiu Bădicioiu este profesor de limba română și limba engleză și diriginte la clasa a X-a.  Sursă foto: Facebook.com

Nici Aura Pandelea, diriginte la clasa a XII-a, profil mate-info, nu a dorit să comenteze situația.

Întrebată de la cine a pornit inițiativa ca elevii să plătească pentru a face orele pe platformă, aceasta a declarat „nu știu și nu mă interesează, asta e treaba părinților”.

Profesoara spune că nu știe că s-a discutat acest lucru în Consiliul profesoral, dar și că „nu cred că e treaba ziariștilor ce se întâmplă la noi, acolo”.

Când i-am spus că liceul la care lucrează este o instituție de stat, iar aceste informații sunt publice, Aura Pandelea a replicat că „și dacă părinții vor, Asociația de Părinți vrea să plătească, nici măcar nu mă interesează pe mine. Deocamdată sunt și eu părinte și nici măcar nu mi-a cerut nimeni nimic, așa că subiect închis”.

Ce spun cele două directoare

În mod surprinzător, directoarea Maria Divoiu contrazice ceea ce au confirmat toți profesorii de la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil cu care am stat de vorbă: și anume faptul că în data de 6 august a avut loc o ședință a Consiliului profesoral.

Directoarea susține că s-a întâlnit cu câțiva colegi pe Google Meet pentru a le comunica ce strategie va fi adopatată odată cu începerea noului an școlar, în funcție de „cele trei tipuri de strategii pe care le-a anunțat Guvernul”.

Maria Divoiu spune că nu știe că diriginții au trimis mesaje elevilor pentru a le solicita câte 50 de lei și spune că „sunt păreri și păreri. Eu știu ce se discută. Sunt și eu acasă. Sunt și eu în concediu”.

Maria Divoiu este directoarea Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil din toamna anului 2019.
Sursă foto: Facebook.com

Ea arată că diriginții au trimis din proprie inițiativă mesajele către elevi „pentru că ei întotdeauna interpretează altfel lucrurile […], una se discută și alta se face” și a adăugat că încearcă să facă rost de surse de finanțare de la Primăria orașului Mizil.

Să vedem cum va funcționa, în funcție de ce ne dă și nouă Primăria bani, cum va ajuta și școlile celelalte. Ne mai interesăm să vedem cum funcționează celelalte școli”.

Întrebată cine a făcut propunerea ca elevii să plătească câte 50 lei pentru ca orele online să fie ținute pe platforma Adservio, aceasta a evitat să dea un răspuns clar și a deviat de la subiect.

Chiar m-ați luat prin surprindere. Deocamdată platforma s-a încheiat, din 1 septembrie nu va mai fi funcțională. Să vedem cu ce mergem, ori cu Mate, ori cu Zoom, deocamdată pentru că au venit cei de la București și au pus wireless în corpul A și noi deja am demarat cu wireless în corpul C, în plan local”, susține Maria Divoiu.

Întrebată dacă este de acord ca elevii să achite această sumă, a arătat că nici în condițiile în care s-ar înființa o asociație a părinților cu personalitate juridică și cont bancar nu ar fi de acord.

Totuși, directoarea adjunctă a liceului, Luminița Burlacu, contrazice ce spune directoarea Maria Divoiu.

Burlacu spune că, deși nu a participat la ședința Consiliului profesoral, a căzut de acord cu directoarea liceului ca, în cazul în care nu vor putea găsi resurse pentru achiziționarea platformei, să apeleze la Asociația Părinților pentru donații. Asta în condițiile în care la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil nu există înființată o asociație a părinților.

Întrebată dacă știe că diriginții au trimis mesaje elevilor prin care le solicită bani pentru a continua orele pe platforma online, directorul adjunct a spus că informația este falsă.

Sugestia ca suma de 50 lei să fie achitată de elevi, spune directoarea adjunctă, ar fi venit „probabil” din partea celor de la Adservio, în cazul în care părinții și copiii ar fi de acord.

Luminița Burlacu este directorul adjunct al Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil din toamna anului 2019. Sursă foto: Facebook.com

În plus, aceasta crede că părinții care gândesc rațional nu ar trebui să aibă o problemă cu această plată și că în momentul în care ar avea acordul lor ar face demersurile legale, respectiv înființarea unei asociații prin care aceștia ar putea face donații.

Ce spune Inspectoratul Școlar Prahova

Magdalena Georgescu, inspectorul general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Prahova susține că nu știe despre propunerea ca elevii Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil să achite costurile platformei educaționale și că Inspectoratul va lua măsuri dacă acest lucru este adevărat.

Deci, în niciun caz noi nu avem cunoștință că vreun director ar proceda în acest fel și nu director, ci, probabil discuție între diriginți să se sfătuiască sau să se sfătuiască cu părinții. Presupun că este doar la nivel de sfat între unii și alții, dar nicidecum să li se solicite bani părinților, în niciun caz nu se va ajunge la așa ceva

Magdalena Georgescu

Magdalena Georgescu a negat că IȘJ Prahova a făcut propunerea ca elevii să achite costurile platformei sau platformelor online pe care ar urma să se desfășoare activitatea didactică.

Inspectoarea adjunctă mai spune că nu este normal ca elevii să achite costurile pentru platforma educațională și că nu crede că profesorii și directorii din unitățile de învățământ din Prahova au astfel de practici.

***

De cealaltă parte, Ministerul Educației a transmis PressOne că „nu este normal și nici legal ca elevilor să li se impună obligații financiare atâta timp cât legea prevede că educația în România este gratuită”.

Ministerul Educației mai arată că, „odată cu suspendarea cursurilor”, în luna martie, a recomandat „cadrelor didactice folosirea suitelor de aplicații educaționale oferită sub licență gratuită de Google și Microsoft, respectiv G Suite for Education și Office 365 A1”.

Pe durata stării de urgență și stării de alertă, Ministerul „a încheiat parteneriate de colaborare pentru a pune la dispoziție cu titlu gratuit, platforme educaționale pentru elevi și cadrele didactice

Reprezentanții platformei Adservio nu au răspuns până la publicarea articolului dacă sugestia ca elevii Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil să plătească câte 50 de lei pentru a acoperi costurile orelor online a fost lansată de ei.

Ce este platforma Adservio

Adservio este o platformă educațională care a fost lansată acum aproape 12 ani de antreprenorul Alexandru Holicov, și funcționează în parteneriat cu compania de telecomunicații Telekom.

La jumătatea lunii martie, compania a anunțat pe propriul site că oferă gratuit, până la finalul acestui an școlar, internet la viteză 4G și licențe în această platformă.

Adservio conectează profesorii, elevii și părinții acestora într-un singur loc în care se pot desfășura orele online – îmbunătățire recent adăugată -, pot fi acordate note, se pot însemna absențe și se poate calcula media elevului în timp real.

Pe parcursul celor 12 ani, această platformă a fost introdusă în peste 250 de instituții de învățământ și are peste un milion de utilizatori.

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Prahova s-a intarit cu un profesionist/CV impresionant

Publicat

pe

De

Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale este unitatea Poliției Române care gestionează activitatea cunoscută sub conceptul de intervenții și acțiuni speciale, activitate complexă prin natura amentințărilor la care este expusă.

Constituirea SIAS a reprezentat capacitatea de adaptare instituțională la nevoile de securitate ale societății. Stabilirea unor standarde profesionale definite de statul de drept și implicit respectarea drepturilor omului au creat premizile compatibilizării cu unități de elită ale polițiilor statelor membre ale Uniunii Europene.
Apărută în structura Poliţiei Române în anul 1993, această unitate fost fondată în cadrul unui nucleu incipient de luptă împotriva crimei organizate, devenind o unitate independentă şi complet operaţională în 1995.
Conform Regulamentului de Organizare si Functionare SIAS este principala formatiune de interventie din cadrul Politiei Romane, cu competenta teritoriala generala, avand urmatoarele atributii principale:
Intervine prin metode si procedee specifice pentru eliberarea ostaticilor, a persoanelor rapite, sechestrate sau lipsite de libertate in mod ilegal.
Intervine pentru prinderea si imobilizarea persoanelor care se opun masurilor legale prin violentă sau folosirea unor arme de foc, substante explozive, toxice sau periculoase, ori a altor mijloace distructive.
Organizeaza si desfasoara permanent, potrivit domeniului de competenta, activitati de sprijin, indrumare si control a tuturor Serviciilor pentru Acțiuni Speciale din cadrul Politiei Romane.
SERVICIUL PENTRU ACŢIUNI SPECIALE din cadrul IPJ Prahova:
– ŞEF SERVICIU –
Serviciul pentru Acţiuni Speciale este o structură operativă special antrenată pentru a acţiona la ordin, pe timp limitat, independent sau în colaborare cu alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte forţe din sistemul de siguranţă naţională în vederea menţinerii ordinii publice, aplanării conflictelor deschise cu evoluţie violentă, în zone cu potenţial criminogen ridicat, precum şi pentru executarea unor acţiuni ori intervenţii cu grad ridicat de risc, necesare pentru reţinerea unor infractori periculoşi, prinderea unor urmăriţi, pază şi protecţie demnitari şi magistraţi, martori sub acoperire, eliberarea de ostatici sau în cazuri de atacuri armate pe teritoriul judeţului Prahova.
Serviciul pentru Acţiuni Speciale a fost înfiinţat în anul 1999 şi este o componentă de bază în lupta contra actului infracţional cu desfăşurare violentă, fiind prezent continuu acolo unde situaţia o impune. De altfel, ca urmare bunei pregătiri fizice desfăşurate, mai mulţi luptători din cadrul serviciului au obţinut, de-a lungul timpului, rezultate bune şi foarte bune la competiţiile de judo, unifight, karate şi skandenberg, organizate sub egida M.A.I. sau a federaţiilor naţionale de specialitate.
ATRIBUŢII PRINCIPALE:
– execută capturarea sau neutralizarea infractorilor periculoşi;
– execută acţiuni specifice în zonele sau locurile în care s-au comis infracţiuni grave;
– intervin operativ prin metode şi procedee specifice în cazul atacurilor asupra unor obiective sau persoane de către infractori foarte periculoşi sau înarmaţi;
– înteprind primele măsuri pentru localizarea, izolarea şi asigurarea pazei obiectivelor sau obiectelor suspecte că ar conţine materiale explozive sau periculoase;
– asigură protecţia poliţiştilor, magistraţilor şi familiilor acestora, a martorilor, informatorilor, victimelor sau altor categorii de persoane atunci când asupra acestora s-au exercitat presiuni, ameninţări ori dacă viaţa lor sau a familiilor lor este în pericol;
– execută acţiuni de însoţire şi protecţie a unor persoane importante, altele decât cele prevăzute în competenţa unor servicii specializate;
– asigură escortarea persoanelor aflate în stare legală de deţinere sau reţinere despre care există date că au evadat sau au avut tentative de evadare, există indicii că vor întreprinde asemenea acţiuni sau că au un comportament violent;
– intervin pentru respingerea şi contracararea atacurilor îndreptate împotriva sediilor de poliţie;
– participă la testarea aparaturii, echipamentului, materialelor sau armamentului, ce urmează a intra în dotarea unităţilor de poliţie;
– identifică, neutralizează sau distrug, prin procedee specifice, dispozitive explozive improvizate;
– intervin asupra elementelor de muniţie clasică, altele decât cele din competenţa I.G.S.U. şi structurilor teritoriale din competenţa acestuia;
– intervin prin metode şi procedee specifice pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor, constând în plasarea de dispozitive explozive improvizate sau autovehicule capcană;
– execută controale tehnice în scopul prevenirii tulburării prin folosirea de materiale explozive;
– contribuie la educarea populaţiei în vederea diminuării riscurilor şi consecinţelor în cazul plasării sau ameninţării cu plasarea de mijloace explozive;
– colaborează cu alte formaţiuni în cercetarea la faţa locului în cazul producerii de evenimente în care au fost folosite materiale explozive.
Compartimentul Intervenţie execută, în general, trei tipuri de acţiuni:
– acţiuni organizate şi executate independent;
– acţiuni în sprijinul altor formaţiuni de poliţie;
– acţiuni de cooperare cu formaţiuni similare de intervenţie.
Compartimentul Pirotehnic este format din specialişti cu experienţă în domeniu, care intervin punctual în cazul ameninţărilor privind amplasarea de dispozitive explozive improvizate pentru neutralizarea acestora şi execută controale tehnice de specialitate la solicitare, având competenţă pe raza judeţelor Prahova, Dâmboviţa şi Buzău.
Atribuţiile generale ale formaţiunilor pirotehnice sunt următoarele:
– asigură protecţia bunurilor şi persoanelor în cazul ameninţărilor cu materiale explozive;
– combat actele de ameninţare care implică utilizarea materialelor explozive şi a dispozitivelor explozive improvizate;
– combat actele de tulburare a ordinii, liniştii şi siguranţei publice în care se utilizează materiale explozive.
Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Prahova („Mascatii” in denumirea populara sau a neintiatilor) s-a intarit cu un profesionist – un CV impresionant:
Comisarul de poliție Lilian Tulpan
Cine este noul sef al „mascatilor” (cum ii denumesc ageamgii)?
Lilian Tulpan este practicant al artelor martiale inca din anul 1987.
Lilian Tulpan detine centura neagra la karate tradititional, centura neagra kick – box-campion de zona, vicecampion national si campion national full-contact!
Ca un altruist desavarsit, Lilian Tulpan a infiintat A.S „WADO”, pentru a duce mai departe tehnica si experienta sa.
A.S „WADO” are ca obiect de activitate:
– arte martiale;
– fitness;
– drumetie si turism.

 

 

Lilian Tulpan este venit din județul Călărași, unde anterior a fost șef al Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase.
Ca un umil practicant al acestui sport (de performanta – din anul 1978- doar cca 29 de ani), nu pot decat sa salut, in nume personal si in numele redactiei Incisiv de Prahova – decizia Comisarului şef de poliţie Marian IORGA, decizie care survine in ansamblul deciziilor si schimbarilor ce aduc un plus de imagine institutiei (IPJ Prahova) si un mare plus de profesionalism, totul in folosul cetatenilor din judetul Prahova. (Ec Adrian Radu).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

Du-te, bre, Raede și te caută!/ Oprește-te odată, ești ridicol!

Publicat

pe

De

Du-te, bre, Raede și te caută! Auzi voci, simți respirația vrăjmașului în ceafă, te persecută oamenii răi. Vorbești despre tine la persoana a treia. Îți inventezi comploturi care vor să te execute. Te-ai înconjurat preventiv de plutonieri disciplinați care latră la lume și te aprobă slugarnic pentru ceea ce înainte se chema norma de hrană, iar azi se definește, pentru evitarea codului penal, drept consultanță. Întinde-te pe canapea, închide ochii și mărturisește ce gânduri negre te muncesc, poate te decompensezi. Îți bati joc de o țară întreagă pe banii ei. Ai un orgoliu exacerbat și o dorință patologică de control. Impui măsuri ieșite din orice logică rațională, îți dau instanțele cu sentințele-n cap. Orice om obișnuit era demult demis și istorie. Tu sari ca ars când te întreabă cineva cum dai de-a dura cu paralele bugetului public. Cand o să-ți cada protecția, o să redevii umilul care cerșește sprijin. Nu te îngrijoreaza deloc faptul că ai menționat trei nume de oameni, chipurile parte a unui complot împotriva ta, care   n-au afinități? Oprește-te odată, ești ridicol!, ii transmite Victor Ciutacu sefului DSU. (Paul D.).

 

https://www.facebook.com/victor.ciutacu/videos/10207780675431533/

 

 

https://www.facebook.com/victor.ciutacu/videos/10207780608029848/

 

 

Articolul Du-te, bre, Raede și te caută!/ Oprește-te odată, ești ridicol! apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Maramureș

Eveniment8 ore inainte

Staţia de epurare a municipiului Ploiești, reteaua prin care s-au sifonat zeci de milione de euro, politicieni locali implicati/17.08.2020

Educația gratuită costă în România. La un liceu din Mizil, profesorii le-au trimis elevilor mesaje săptămâna trecută pentru a-i anunța...

EvenimentO zi inainte

Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Prahova s-a intarit cu un profesionist/CV impresionant

Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale este unitatea Poliției Române care gestionează activitatea cunoscută sub conceptul de intervenții și acțiuni...

Eveniment2 zile inainte

Du-te, bre, Raede și te caută!/ Oprește-te odată, ești ridicol!

Du-te, bre, Raede și te caută! Auzi voci, simți respirația vrăjmașului în ceafă, te persecută oamenii răi. Vorbești despre tine...

Eveniment3 zile inainte

Patru ani de la reluarea aparitiei in mediul on-line a Ziarului „Incisiv de Prahova”

Cu cerbicie, am zice, am reusit sa reconstruim Ziarul „Incisiv de Prahova” in august 2016, pe ruinele fostei publicatii si...

Exclusiv4 zile inainte

Avantajele si dezavantajele site-urilor de dating

Exista multe controverse in a sti daca exista avantaje in utilizarea serviciilor site-urilor de intalniri pe Internet sau a ceea...

Eveniment5 zile inainte

Amenintarile lui „Portocala” sunt pe cale sa produca un tsunami in SRI mai mare decat cel produs de dezvaluirile lui Sebastian Ghita care s-au soldat cu ejectarea din sistem al generalului de carton, Florian Coldea

Intre retorica și realitatea politica prahoveana, evidenţiez rolul elitelor politice în promovarea şi susţinerea modernizării și a modernității. Modernitatea tendenţială...

Social6 zile inainte

Ce concluzii a tras Cătălin Gherzan, candidatul PER la Primăria Pitești, legat de ultimele zile?

Pentru cei care nu știu încă, Gherzan este un individ foarte activ atât in zona educației, cât și în zona...

Eveniment6 zile inainte

„Taci că şi-a făcut Maus un tabel în care scrie că PSD a făcut o criză sanitară sau ceva, cred că a inventat şi covidul în Wuhan, nu că ei şi el n-aveau lege pe covid de 4 luni şi guvernau prin ordine ilegale de ministru”

Intre retorica și realitatea politica prahoveana, evidenţiez rolul elitelor politice în promovarea şi susţinerea modernizării și a modernității. Modernitatea tendenţială...

Exclusiv7 zile inainte

Descentralizarea învățământului va aduce un impact pozitiv Autor: Prof. Claudia Bota 

Descentralizarea învățământului va aduce un impact pozitiv Autor: Prof. Claudia Bota                  Politica...

Eveniment7 zile inainte

Oare așa a negociat și la Bruxelles miliardele alea multe și de hârtie?

Pentru milioane de copii si părinți, redeschiderea școlilor în pademie este o chestiune vitală. Și totuși… ,,Formula de calcul nu...

Social7 zile inainte

Performanța vorbește de la sine!

Mai este foarte puţin până când oamenii vor avea din nou ocazia iasă la vot şi să pună ştampila pe...

EvenimentO săptămână inainte

Modelul de administratie liberala/Slanic – Prahova

Domnul Rizea Cocuță din Slănic, Str Piatra Verde, este in greva foamei în fața Primăriei! Rizea Cocuța susține că a...

EvenimentO săptămână inainte

Modelul de candidat PNL la primarie/ Dorian Botoaca – „omul” lui „Portocala” si Kovesi – falsuri si furturi grosolane din bani publici/Inregistrari audio-video/documente (II)

In articolul anterior precizam ca NU putem incepe dezvaluirile din serialul „Operatiunea BOLOVANUL „PIETROS” de pe strada Malul Luncii/Amantul, serviciile...

ExclusivO săptămână inainte

Organizaţia Judeţeană Constanţa a Partidului România Noastră a anunţat refuzul de participare la alegerile locale 2020 împreună cu formaţiunea politică Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R)

În aceste zile când societatea românească se confruntă cu precampania electorală de strângere de semnături pentru alegerile locale 2020, când...

EvenimentO săptămână inainte

O noua eroare juridica!/Nu exista nicio norma expresa in Legea nr.55/2020 prin care se sanctioneaza nepurtarea mastii! Avocatul Poporului ar trebui sa sesizeze CCR

”Puciul cumetrilor” Hăpău – Predoiu a eșuat… În urmă cu ceva vreme, resetarea colaborării fie și strict interinstituționale dintre ”cele...

Eveniment2 săptămâni inainte

Modelul de candidat PNL la primarie/ Dorian Botoaca – „omul” lui „Portocala” si Kovesi – falsuri si furturi grosolane din bani publici/Inregistrari audio-video

Nu putem incepe dezvaluirile din serialul „Operatiunea BOLOVANUL „PIETROS” de pe strada Malul Luncii/Amantul, serviciile secrete, barlogul „Zeitei” de unde...

Trending