Connect with us

Eveniment

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)

Publicat

pe

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA, etc
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, asa cum am promis- revenim cu alte 34 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)

In acest articol va prezentam plângerea penala a ofiterului SRI mr. FLOREA DANIEL, ofiter ce se ocupa de 5 judete pe protectie interna (Directia „E”). Vom reveni cu celelate 33 de plangeri penale…(Cristina T.).

Către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Domnule Procuror General

Subsemnatul Florea Daniel, cu domiciliul în  com. ___, sat ____ nr. ____, jud. Prahova, în temeiul art. 289 Cod procedură penală formulez

PLÂNGERE PENALĂ

împotriva numiților:

Onea Lucian și Răileanu Elena Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, primul fiind în prezent suspendat din funcție pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.

Toader Cristinel, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

Fiț Gheorghe – inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

În fapt:

  La data de 07.08.2014, procurorul șef Onea Lucian-Gabriel, din cadrul DNA-ST Ploiești, examinând dosarul penal nr. 150/P/2014, a emis o Ordonanță de începere a urmăririi penale împotriva lui Ispas Constantin, comisar șef de poliție și șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, pentru trafic și cumpărare de influență (anexată).

Anterior, la data de 25.06.2014, prin procesul verbal nr. 150/P/2014, unitatea de parchet se sesizase din oficiu cu privire la făptuitorul Ispas Constantin, astfel cum rezultă din ordonanța de începere a urmăririi penale.

La data de 25.11.2015, a fost audiat ca martor numitul Toader Cristinel, persoană aflată sub măsuri judiciare de la începutul lunii august 2015, care a declarat că a făcut o plângere pe care a adresat-o mai multor instituții, printre care Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul General. Plângerea era îndreptată împotriva procurorului Negulescu Mircea, la acel moment detașat la DNA ST Ploiești.

Numitul Toader Cristinel a declarat că a folosit la redactarea acestor plângeri informații din presa online și provenind de la „doi colegi” din cadrul Poliției Locale Ploiești, foști lucrători SRI – menționând pe subsemnatul și pe Sever Petre Tudor, alături de alte persoane de interes pentru grupul de procurori de la DNA ST Ploiești, așa cum a reieșit ulterior, dar fără a putea indica care erau acele „informații” pe care subsemnatul i le-aș fi pus la dispoziție, întrucât nu am avut niciodată o astfel de discuție.

Numitul Toader Cristinel a susținut că, ”din spusele lor, aceste persoane aveau la rândul lor un conflict cu domnul procuror Negulescu Mircea”, stare percepută sau indusă acestuia din cauze care imi depășesc puterea de înțelegere.   În baza declarației de martor luată lui Toader Cristinel, la data de 25.01.2016 (anexată), procurorul șef Onea Lucian și doamna procuror Răleanu Elena Cerasela, ambii din cadrul DNA – ST Ploiești, examinând dosarul cu numărul 150/P/2014 au constat că:

„În cauză se efectuează urmărirea penală, printre alții, față de inculpații:

  • Ispas Constantin, pentru mai multe presupuse fapte penale.
  • Saghel Mihail Emanuel, comisar șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Ploiești, pentru mai multe presupuse fapte penale”,

iar din cadrul „expunerii de motive” care fundamentează decizia celor doi procurori (adică afirmația martorului Toader Cristinel, descrisă mai sus), au întocmit un Referat cu propunere încuviințare a percheziției domiciliare la mai multe imobile ale familei mele, precum și a unor rude apropiate după cum urmează:

  • ___, sat ____, nr. ____ – imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
  • Ploiești, str. ____ nr. ___, bl. ___ , ap. ___– imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
  • Ploiești, Aleea ____, ___, sc. ___, ap. ___ – imobil deținut de părinții mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….părinții numitului Florea Daniel”;
  • Ploiești, str. ___ nr. ___, bl. ___, Sc. ___, ap. ___, deținut de socrii mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….socrii numitului Florea Daniel”;
  • Oraș Băicoi, str. ___nr. ___, imobil deținut de ….socrii numituluiFlorea Daniel,

„măsură ce poate conduce la decoperirea și strangerea probelor (înscrisuri, documente, medii de stocare a datelor informatice) cu privire la activitatea infracțională anterior menționată, precum și la stabilirea răspunderii penale pentru alți presupuși participanți la comiterea faptelor”.

Deși în cadrul Ordonanței nu a fost reliefată nicio legătură între subsemnatul și persoanele pentru care dispusese (sesizându-se din oficiu!!!) începerea urmării penale față de Ispas Constantin și Saghel Emanuel, cei doi procurori – Onea Lucian și Răileanu Cerasela – au solicitat „încuviințarea percheziției domiciliare, pe o durată de 10 zile începând cu 25.01.2016, la adresele” menționate anterior, solicitare adresată judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalui Prahova.

Din cuprinsul Încheierii nr. 7/25,01,2016 (anexată) emisă de judecătorul de drepturi și libertăți Trandafirescu Zinica (fost ofițer al Securității, condamnată definitiv pentru calitatea de lucrător al Securității ca organ de poliție politică[1]) rezultă că aceasta nu a studiat dosarul nr. 150/P/2014, făcând vorbire despre un grup infracțional organizat, care ar fi faptuit mai multe posibile infracțiuni, iar grupul ar fi fost constituit din Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel și Rădulescu Ionuț Adrian (tot ofiter de poliție). Deși judecătorul de drepturi și libertăți a făcut vorbire despre posibile infracțiuni săvârșite de grupul de polițisti, nu se face nicio legătură logică între subsemnatul, Florea Daniel, și „infracțiunea de șantaj (identificată de judecătorul de drepturi și libertăți la paragraful 2 din pagina 6 a încheierii cu numărul de mai sus) în formă continuată prin utilizarea unor documente ce au strănsă legătură cu specificul unor locuri de muncă, unde circuitul documentelor are caracter secret.”

De altfel, din documentele puse la dispoziție de Inspecția Judiciară nu rezultă cum s-a putut pune în mișcare DIN OFICIU urmărirea penală pentru infracțiunea de șantaj.

Mai mult, judecătorul de drepturi și libertăți reține la paragraful 4 pagina 6 (din încheiere anexată) „existența unor probe legate de fapta pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, însă numai la domiciliile persoanelor indicate de martorul denuntățor”. Este lesne de observat că nu există niciun martor denunțător, iar printr-o simplă afirmație, judecătorul schimbă calitatea unui martor folosit in dosarul 150/P/2014, cu intenție, pentru a satisface, probabil, solicitarea procurorilor DNA, care, așa cum urmează să aratăm, erau subordonați Serviciului Român de Informații, în speță primului adjunct al directorului SRI – generalul Coldea Florian.

Judecătorul de drepturi și libertăți a respins ca nefondate perchezițiile domiciliare la domiciliile rudelor mele (părinți și socrii – trei adrese), aratând ce era evident cu trimitere la toate solicitările procurorilor DNA – ST Ploiești și anume că „din actele dosarului nu rezultă indicii de natură  justifica pătrunderea în domiciliul persoanelor sus menționate”. Mai mult, arată că ”potrivit textului de lege, cererea procurorul trebuie să fie motivată în fapt și în drept, ori din conținutul referatului și a dosarului de urmărire penală prezentat nu sunt argumente care să conducă la convingerea că sunt necesare percheziții în aceste locații sau că, în aceste locații sunt păstrate mijloace de probă ce ar servi la documentarea cauzei.”

Cea mai concludentă probă, pe care însăși judecatorul de drepturi și libertăți o prezintă este trimiterea la textul de lege – art.158 alin.2 cod de procedură penală – în care arată ce trebuia să cuprindă cererea formultă de procuror:

…..b) indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau cu privire la deținerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu INFRACȚIUNEA;

  1. c) indicarea infracțiunii, a probelor sau aa datelor din care rezultăcă în locul în care se solictă efectuarea percheziței se află SUSPECTUL ori INCULPATUL sau POT FI DESCOPERITE PROBE cu privire la SĂVÂRȘIREA INFRACȚIUNII ori URME ale SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII;
  2. d) numele, prenumele și, dacă este necesar, descrierea SUSPECTULUI sau INCULPATULUI despre care se bănuiește că se află în locul unde se efectuează percheziția, precum și indicarea urmelor SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII ori a OBIECTELOR despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziționat.”

Din cuprinsul celor două documente se observă că procurorii și judecătorul de drepturi și libertăți vorbesc despre o infracțiune de șantaj săvârșită probabil de Saghel Emanuel asupra unui ziarist local – Stavri Cătălin, fără ca vreun martor „denuntățor” să invoce faptul că aș fi participat la săvârșirea acestei fapte sau că aveam cunoștintă despre săvărșirea ei, iar solicitarea procurorilor Onea Lucian și Răileanu Cerasela nu are legătură logică cu cauza descrisă în documentele prezentate și anexate prezentei plângeri penale.

Din cuprinsul mandatelor de percheziție (anexate) nu rezultă așa cum legiuitorul a prevăzut la art. 158, alin. 7[2], care era scopul emiterii, numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, deși ele erau cunoscute la momentul solicitării si emiterii mandatului de percheziție.

Art. 159 alin. 8 Cpp prevede că „persoanelor prevăzute la alin. 5 si 6 li se solicită, înainte de începere perchezitiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziția nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate”.

Apreciez că în condițiile în care în mandatele de percheziție domiciliară (anexate) nu erau indicate absolut niciuna din cerințele prevăzute expres de lege, acestea sunt lovite de nulitate absolută, fiindu-mi încălcat flagrant dreptul la apărare și mai ales dreptul la viață privată, subsemnatul conformându-mă pretențiilor ofițerilor de poliție judiciară ai DNA ST Ploiești, predându-le mediile de stocare a datelor cerute.

Din cuprinsul proceselor verbale de percheziție domiciliară (anexate) rezultă că ei căutau „de toate și nimic”, întrucât e clar că sub pretextul infracțiunii de santaj nu poți caută „documente clasificate, medii de stocare a datelor, plângeri, sesizări formulate împotriva unor judecători, procurori, ofițeri de poliție, agende și însemnări ce pot interesa cauza, obiecte, substanțe sau orice alte date materiale interzise la deținere, telefonele mobile folosite” – așa cum rezultă din cuprinsul respectivului document.[3]

După desfășurarea percheziției la imobilele deținute de familia mea, conform proceselor verbale, s-au ridicat mai multe inscrisuri care au fost îndosariate și sigilate, fără ca procesul verbal să conțină descrierea pe scurt a hârtiilor/documentelor ridicate.

Aceste concluzii sunt conforme si cu practica CEDO, fiind încalcat flagrant principiul proporționalității rezultat din art. 8 din Convenție, ingerința nefiind proporțională cu scopul urmarit. Aceasta deoarece gravitatea faptelor invocate (plângere și denunț calomnios, ambele neprevăzute de legea penală) anulează orice posibilitate de ingerință în dreptul la domiciliu sau la vreo ingerință în viața privată și de familie.

Circumstanțele emiterii mandatului de percheziție, conținutul și scopul acestuia, toate neclare, ambigue, au lăsat la discreția nelimitată a polițiștilor judiciariști modul de efectuare a percheziției (a se vedea hot Van Rossem c/a Belgia, hot Ernst si altii c/a Belgia, hot Roeman si Schmit c/a Luxemburg, hot Niemietz c/a Germania).

Menționez și faptul că, deși calitatea de martor în acel dosar o dețin doar eu, cu ocazia efectuarii percheziției domiciliare s-a efectuat practic percheziția și la domiciliul sotiei mele fiind încălcat atât dreptul acesteia la domiciliu, cât și dreptul de proprietate al acesteia. În plus, s-a intentionat și percheziționarea autoturismului proprietate a soției cu nr. de înmatriculare PH ___ , dar a fost percheziționat altul, cu nr. PH ____ (a se vedea procesul verbal).

Pe lângă acestea, odată cu percheziția, s-au ridicat și bunuri personale ale copiilor minori, respectiv tablete, stick, telefon personal, dar și telefoanele soției. Menționez că soția este ofițer activ la SRI și că pentru ridicarea telefoanelor acesteia trebuia urmată procedura specifică prevazută de lege, mai ales că pe aceste telefoane puteau fi și date și informații secrete legate de activitatea și serviciul acesteia, iar percheziția la un militar se face, în afara cazurilor flagrante, de către organele judiciare militare.

 

La data de 07.03.2016, DNA – ST Ploiești a transmis către Serviciul Român de Informații, Cabinet Prim Adjunct, adresa înregistrată în dosarul nr.150/P/2016 (anexată). Din conținutul acesteia, mai precis încă din titlu, rezultă cine a inițiat percheziția domiciliară – cel care a reușit prin protocoalele încheiate să subjuge justiția, în speță generalul SRI Coldea Florian.

Reține atenția, încă o dată, că sub aparența unei anchete desfășurate corect, în realitate procurorii Onea Lucian și Răileanu Cerasela puneau la dispoziție, în afara cadrului legal – pentru că SRI nu are niciun rol în cursul instrucției penale, așa cum este definită ea de către Constituția României și celelalte legi care reglementeză dreptul comun – date nedestinate altor persoane, în afara organelor judiciare, periclitând nu numai parcursul anchetei, dar distrugând și „probele”.

Acest aspect este evidențiat inclusiv de un procuror șef de secție – Popoviciu Gheorghe, care în ordonanța încheiată în data de 09.03.2016, cu nr. 63/II-1/2016 (anexată), la fila 4, penultimul paragraf precizează: „…..mai mult de atât organul de urmărire penală este ținut să păstreze confidențialitatea asupra probelor sau conținutului unor anumite mijloace de probă, iar în ceea ce privește documente cu un anumit nivel de clasificare trebuie arătat că ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA au certificate de acces la astfel de date și informații”.

Dacă documentele și înscrisurile ridicate de la domiciliul subsemnatului erau sigilate și introduse în mape sigilate, cum au putut fi ele văzute de cadrele SRI, fără ca „pretinsele probe” să nu fie alterate?!

Astfel, în adresa către Coldea Florian (deși instituțional trebuia adresată directorului instituției), Onea Lucian explică cum „înaintează înscrisuri ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la numiții Florea Daniel, Gulianu Florin și Petre Sever Tudor – toți foști angajați ai SRI Prahova, pentru a verifica la nivelul instituției dumneavostră și a aprecia dacă acestea conțin date și informații cu caracter clasificat.

Analizând ce spune procurorul șef de secție Gheorghe Popoviciu și adresa către Coldea, concluzionez că procurorii DNA ST Ploiești și ofițerii de poliție judiciară nu cunoșteau care sunt „condițiile de formă și fond” ce trebuiesc îndeplinite de un document ca să poată fi clasificat.

Probabil că acest lucru a fost explicat de SRI-ul condus de numitul Coldea Florian în vreo adresă clasificată, întrucât la dosarul care mi-a fost remis de inspecția judiciară nu există răspunsul cerut de procurorul Onea în formă neclasificată.

Precizez și că, deși legea e clară și obligă organele judiciare la descrierea exactă a înscrisurilor sau obiectelor ridicate cu ocazia percheziției, așa cum rezultă din toate documentele anexate prezentei plângeri, nu se poate identifica exact care era „ținta” percheziției dispuse fără tangență cu presupusa faptă de șantaj împotriva unui jurnalist din Prahova, în condițiile în care am arătat că nici măcar această infracțiune nu este posibil a-i obliga pe procurorii DNA (care nu sunt competenți) să se sesizeze din oficiu.

Fac o paranteză și precizez încă o dată, că în solicitarea adresată instanței, pentru încuviințarea măsurii de percheziție domiciliară la subsemnatul, Florea Daniel, nu este descrisă vreo faptă privind diseminarea de informații clasificate, care conform Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, acte normative care reglementează domeniul (special) al informațiilor clasificate și care s-ar sancționa contravențional, așa cum legea specială precizează[4].

Deși perchezițiile domiciliare au vizat trei ofițeri SRI în rezervă, în realitate doar de la doi s-au ridicat documente, așa cum rezultă din procesele verbale și din adresa către SRI. Lăsând la o parte neprofesionalismul procurorilor, din conținutul adresei redăm în citat următoarele: „rezultatul verificărilor să ne fie comunicat cu celeritate și să evidențieze eventualele norme încălcate, cu indicare cadrului legislativ în materie, persoanele responsabile și măsurile care trebuie întreprinse în vedere remedierii situației de fapt constatată.

În interesul urmăririi penale este necesar ca adresa de răspuns să nu fie clasificată.

Înscrisurile vă sunt puse la dispoziție în forma în care au fost ridicate și individualizate și se compun din mai multe volume/mape după cum urmează:…….volumele 1, 2 și 3 …….semnate spre neschimbare de către Florea Daniel…..dosarul nr. 1 – conținând 21 file sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție, dosarul nr. 1 – conținând 15 file …..dosarul find sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție”.

În aceasta cauză, după câteva zile de la realizarea măsurii dispuse, mi s-a adus la cunoștință calitatea de „martor”, fapt aflat de subsemnatul ulterior, după efectuarea percheziției, deoarece am fost citat și apoi audiat la data de 02.02.2016.

Conform explicațiilor formulate de adjunctul procurorului șef al DNA – Iacob Marius – în referatul din 07.04.2016, înregistrat cu numărul 112/C2/2016 (anexată), la pagina 4, se reiau alegațiile procurorilor din subordine, precizând că perchezițiile efecuate la proprietățile familiei mele, împreună cu percheziția informatică, s-au făcut ca urmare a declarației martorului Toader Cristinel care a formulat o plângere împotriva procurorului Negulescu Mircea.

Procurorul a solicitat efectuarea unei percheziții domiciliare la un martor pentru că un inculpat (sau suspect) ar fi putut formula “plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat”. Vă rugăm sa constatați că nu există niciun fel de text de lege care să incrimineze formularea de “plangeri” (nu s-a precizat încă dacă penale, administrative sau de altă natură) și nici pentru formularea unor “denunțuri calomnioase” (această infracțiune este dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri în anul 2014, dar noi ne aflam la doi ani de la legitima lor aplicare!).

Persoanele inculpate în dosarul de urmărire penală, Ispas Constantin și Saghel Mihail Emanuel nu sunt cercetate pentru depunerea unor plângeri și denunțuri împotriva unui magistrat, ci pentru cu totul si cu totul alte infracțiuni, respectiv trafic de influență, șantaj (?!), etc. Așadar, nu există niciun fel de legatură între vreo presupusă plângere a acestora împotriva unui magistrat și mine sau înscrisurile ce ar fi putut fi la proprietățile familiei mele.

De altfel, potrivit art. 158 din Cpp, cererea formulată de procuror trebuie (deci este obligatoriu) să cuprindă indicarea infracțiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă că în locul unde se solicită efectuarea perchezitiei se află suspectul sau inculpatul sau pot fi descoperite probe sau urme ale  infracțiunii!! Adica probe pentru infracțiunea de “plângere sau denunț calomnios”!!!

Totodată cererea trebuie să cuprindă indicarea urmelor săvârșirii infracțiunii și a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează să fie percheziționat.

Deși conform procesului-verbal de percheție informatică am fost reținut împotriva voinței mele timp de mai multe ore – în intervalul orar 9-22,15, neavând nicio calitate procesuală cerută de lege (procesul verbal de desigilare și percheție în sistem informatic – din data de 15.02.2016, anexat) în conformitate cu prevederile art. 168 alin. 6 din C.pr.pen., nici până la trimiterea în judecată a dosarului menționat procurorii menționați în prezenta plângere nu au ajuns la o concluzie logico-juridică care să mă facă să înțeleg de ce a trebuit sa fiu supus unor măsuri abuzive, atât eu, cât și familia mea.

4.

În concluzie arăt că inspectorul judiciar procurorul Gheorghe Fiț, care a făcut cercetarea plângerii mele împotriva abuzurilor procurorilor DNA s-a limitat doar la a solicita puncte de vedere procurorului șef al DNA – Kovesi Laura Codruța (adresa nr. 1038/IJ/248/DIP2016 din 17.02.2016, anexat), iar concluziile pe care unitatea de parchet i le-a furnizat, dumnealui le-a cuprins in procesul verbal numărul 1038/IJ/248/DIP/2016, din 12.04.2016 (anexat), explicându-mi la pagina 6 în clar că „Din verificările efectuate a rezultat că probele administrate în dosarul nr. 150/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, îndeosebi declarațiile martorului Toader Cristinel, au oferit indiciile necesare care puteau conduce la suspiciunea rezonabilă că petentul deține unele obiecte și înscrisurice care aveau legătură cu formularea unor plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În aceste condiții solicitarea procurorului de caz de a fi autorizată o percheziție domiciliară la locuințe petentului a avut justificare legală, fapt confirmat de soluția adoptată de judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea nr. 7/25.01.2016 a Tribunalului Prahova”.

     Astfel cum rezultă din acest ultim document – oficial – infracțiunea care a stat la baza solicitării procurorilor de la DNA ST Ploiești este una imaginară, care nu mai există în legislația română din anul 2014, iar răspunsul Inspecției Judiciare face trimitere la practici cunoscute, probabil, doar în interiorul acestei instituții.

Urmare tuturor acestor „indicii rezonabile”, am solicitat procurorului șef al DNA ST Ploiești, Onea Lucian, să îmi remită în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost formulată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulecu Mircea.

Răspunsul furnizat de procurorul Onea Lucian la data de 05.09.2016, în același dosar nr. 150/P/2014 (anexat) spune totul, în opinia subsemnatului, despre cercetarea abuzivă la care am fost supus de către procurorii DNA ST Ploiești cu complicitatea șefilor ierarhici – Marius Iacob, Popovici Gheorghe și Koveși Laura, precum și cu inspectorul judiciar procuror Gheorghe Fiț: „urmare cererii dumeavoastră formulată în cadrul dosarului penal cu numărul de mai sus – în care aveți calitatea de martor, prin care solicitați să vă remitem în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost finalizată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulescu Mircea, va facem cunoscut că ne aflăm ÎN IMPOSIBILITATEA DE A VĂ REMITE UN ASEMENEA ÎNSCRIS, DEOARECE UNITATEA NOASTRĂ DE PARCHET NU INSTRUMENTEAZĂ CAUZA AVÂND CA OBIECT PLÂNGEREA LA CARE FACEȚI REFERIRE”.

Subsemnatul solicit tragerea la răspundere penală a numiților Onea Lucian și Răileanu Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 1. al prezentei plângeri. Din cuprinsul acestora apreciez că rezultă existența conținutului constitutiv al celor două infracțiuni pentru care solicit tragerea la răspundere penală a celor doi procurori anterior menționați. Era evident că declarația numitului Toader Cristinel nu conține elemente concrete care să justifice măsura pe care au dispus-o față de subsemnatul.

Tot la punctul 1. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Toader Cristinel trebuie tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Subsemnatul solicit și tragerea la răspundere penală a numitului Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.

Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 3. al prezentei plângeri.

La punctul 2. am descris faptele pentru care apreciez că numita Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, apreciez că trebuie trasă la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

La punctul 4. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Fiț Gheorghe, inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

Solicit tragerea la răspundere penală a celor anterior menționați.

În probarea celor susținute solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

Aceste probe, suplimentar de cele depuse alăturat prezentei plângeri, le voi preciza la data chemării în fața organului de cercetare penală, în vederea audierii mele ca persoană vătămată.

20 august 2018                                        Florea Daniel

[1]În cazul căreia judecătorii supremi Cezar Hîncu, Zoița Milasan și Viorica Trestianu de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv, în data de 26 februarie 2014, prin decizia nr. 955 pronunțată în dosarul nr. 6506/2/2012 că Zinica Trandafirescu a deținut calitatea de lucrător al securității, cu funcția de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Prahova, Serviciul II A, specializare contraspionaj economic fiind absolvent al școlii Militare de Ofițeri Activi din cadrul Ministerului de Interne …. că se constată calitatea de lucrător al securității a pârâtei Trandafirescu Zinica”,

[2](7) Incheierea instantei si mandatul de perchezitie trebuie sa cuprinda:

  1. a) denumirea instantei;
  2. b) data, ora si locul emiterii;
  3. c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de perchezitie;
  4. d) perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depasi 15 zile;
  5. e) scopul pentru care a fost emis;
  6. f) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia sau, daca este cazul, si a locurilor invecinate acestuia;
  7. g) numele sau denumirea persoanei la domiciliul, resedinta ori sediul careia se efectueaza perchezitia, daca este cunoscuta;
  8. h) numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
  9. i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor savarsirii infractiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat;j) mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data;
  10. k) semnatura judecatorului si stampila instantei.

[3]Art. 207

Şantajul

(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

 

 

[4]Art. 338 (HOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România)

Constituie contravenţii la normele privind protecţia informaţiilor clasificate următoarele fapte:

  1. a) deţinerea fără drept, sustragerea, divulgarea, alterarea sau distrugerea neautorizată a informaţiilor secrete de stat;
  2. b) neîndeplinirea măsurilor prevăzute în art.18, 25-28, 29, 96-139 şi 140-181;
  3. c) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 31,41-43, 213,214;
  4. d) nerespectarea normelor prevăzute în art. 140-142, 145, 159,160, 162,163, 179-181, 183 alin. (1) şi 185-190;
  5. e) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor prevăzute în art. 240 alin. (2) şi (3), art. 243 şi art. 248, precum şi nerespectarea regulilor prevăzute în art. 274-336.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

  1. a) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei în cazul faptelor de deţinere fără drept sau de alterare a informaţiilor clasificate şi cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul faptelor de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată a informaţiilor clasificate;
  2. b) faptele prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 25.000.000 lei;
  3. c) faptele prevăzute în alin. (1) lit. d) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei;
  4. d) faptele prevăzute în alin l lit. e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(3) Persoanele sau autorităţile care constată contravenţiile pot aplica, după caz, şi sancţiunea complementară, constând în confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii.

(4) Dispoziţiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor se aplică în mod corespunzător.
Art. 339

(1) Contravenţiile şi sancţiunile prevăzute la art. 338 se constată şi se aplică, în limitele competenţelor ce le revin, de către persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(2) Pot să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 338, în limitele competenţelor stabilite:

  1. a) persoane anume desemnate din ORNISS;
  2. b) conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital parţial sau integral de stat şi ai altor persoane juridice de drept public;
  3. c) autorităţile sau persoanele prevăzute de reglementările generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor.
    (3) Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor se soluţionează potrivit reglementărilor generale privind regimul juridic al contravenţiilor.

Facebook Comments

Eveniment

PLAN „CLOCIT” IN LABORATOARELE PNL PRAHOVA/OAMENI DE PARTID LA CONDUCEREA POLIȚIEI LOCALE PLOIEȘTI

Publicat

pe

De

Traian Băsescu a fost președintele României timp de zece ani. Un cadru de nădejde al serviciilor secrete. Spion cu acte în regulă. După expirarea celui de-al doilea mandat, pe linia de succesiune s-au bătut Klaus Iohannis cu Victor Ponta. Despre primul, nu știm prea multe detalii legate de apartenența sa personală la vreun serviciu secret român sau străin. Dar despre cel de-al doilea știm. Victor Ponta a fost și este, cu arme și bagaje, un exponent a serviciilor secrete. Un spion. Iar astăzi, în cursa prezidențială, în mod direct sau în mod indirect, bătălia se duce tot între spioni. Rând pe rând, civilii sunt dați la o parte. În decembrie 1989, istoria recentă a României a început cu un spion la vârf. Cu Ion Iliescu. După 30 de ani, povestea continuă.

Unul dintre cele mai bune exemple de om politic care joacă la vârf conectat la serviciile secrete este Traian Băsescu. Acesta încă de elev a fost racolat de Securitate. De poliția politică a statului comunist. La Securitate și-a turnat colegii. Tăindu-le acestora aripile. Și adăugând ceea ce a tăiat propriilor aripi. La început a fost doar un turnător. Care astăzi se justifică afirmând că s-a aflat în eroare. Că își imagina nu că își toarnă colegii la Securitate, ci la contrainformațiile militare. Care, în realitate, era una dintre cele mai importante unități ale Securității. Dar el spune că nu știa. Și nu a știut nici mai târziu. Nici măcar când a fost președintele României și când a semnat documente oficiale, în care acest lucru era consemnat cu subiect și predicat. Pentru serviciile aduse, a primit și bani de la Securitate. Dar, fiind în eroare, a considerat că aceștia i-au aterizat în portofel din altă parte. De la contrainformațiile militare. Această istorie însă s-a consumat de mult. În adolescența sa. Pentru că mai târziu nu a mai fost informator al Securității. A devenit însăși Securitatea. Dobândind, pentru că era de încredere și a fost instruit corespunzător, poziții cheie în aparat. Poziții care au culminat cu cea de reprezentant Navrom la Anvers. Funcție pe care nu ar fi putut să o dețină decât un ofițer superior.

Lui Traian Băsescu i s-a uscat gura și i s-a uscat mâna de câte ori a jurat și a semnat în mod fals că nu a colaborat cu Securitatea. A jurat și a semnat când a ajuns ministru al Transporturilor. Sau primar general al Capitalei. Sau parlamentar în mai multe legislaturi. Sau președintele României. În două rânduri. Și, mai recent, a semnat tot strâmb când a candidat pentru a deveni parlamentar european.

Acest om, timp de 30 de ani, a fost practic un demnitar de vârf al statului român. Și este cel mai la îndemână exemplu pentru a ne ajuta să înțelegem cum au jucat tontoroiul oamenii serviciilor secrete în această țară și de ce statul e așa cum e, fiind condus de cine a fost condus.

Un alt exemplu la îndemână este Victor Ponta. Acesta a fost la un milimetru de a câștiga președinția României, după ce i-a dat brânci aliatului său, liberalul Crin Antonescu, scoțându-l literalmente din cursă. Firește, cu sprijinul altor spioni. Nu a reușit să ajungă la Cotroceni. În schimb, a fost și el parlamentar ca și Traian Băsescu. Și el a jurat și a semnat strâmb. Înainte a fost procuror. Și spion fiind, a fost promovat mereu și mereu peste rând, până când a ajuns la Parchetul General. Apoi, tot în calitate de spion, a fost promovat șef al Tineretului Social-Democrat. Vă amintiți? Micul Titulescu. Și șef al corpului de control al primului-ministru Adrian Năstase. Apoi spionul a ajuns șeful celui mai mare partid politic din România. Mai marele PSD. Și prim-ministru. Iar astăzi e coleg cu Traian Băsescu în Parlamentul European. După ce afirmase că, în calitate de lider al unui nou partid, se pune în fruntea listei doar pentru a-și ajuta colegii, ulterior urmând să se retragă în favoarea acestora. Acum, Victor Ponta reprezintă partidul balama. Partidul care face și desface jocurile politice din România. E la butoane. A jurat și a semnat strâmb de fiecare dată când a fost obligat să facă acest lucru. Ca și Băsescu, nu răspunde în fața legii. Și observ că nu răspunde nici în fața românilor. De ce ar răspunde? Nu-i cere nimeni socoteală.

Cele două exemple pe care le-am prezentat mai sus sunt vârfuri arhicunoscute ale icebergului. Evident că cei mai mulți jucători de prim rang din politica românească sunt în mod direct, în mod nemijlocit spioni. Spioni mai vechi sau spioni mai noi. Spioni cu acte în regulă. Care învârt pe degete destinele românilor. Care au configurat acest stat așa cum e el astăzi. Cu bune, dar mai ales cu rele.

În vreo altă ligă joacă însă interpușii. Alți campioni ai politicii din România, despre care nu există probe și uneori nici măcar indicii că au fost sau sunt spioni cu acte în regulă. Oameni aparent curați. Playeri, cum le spun șmecherii din laboratoarele serviciilor secrete. Jucători din teren. Dirijați după cum vor antrenorii. Așa încât până la urmă nici aceștia, cei despre care nu știm sau nu vom afla niciodată că fac parte din servicii sau poate nici nu fac, nu încalcă regula de fier din România post-decembristă. Regula conform căreia la putere nu ajunge, iar dacă scapă cumva nu rezistă, decât cel conectat la servicii. Cel invitat la balul spionilor.

Astăzi putem observa mult mai clar decât în alte ediții ale prezidențialelor cum serviciile secrete, echipele de spioni și-au împărțit teritoriul politic. Și, într-un fel, dacă nu ar fi tragic, ar fi interesant și palpitant de observat cum frontul anti-PSD e preluat cu arme și bagaje de SRI. De vechiul și noul SRI. De cele două tabere mari din SRI. Care își dispută puterea adevărată. Nu cea din interiorul mega-instituției finanțată de popor. Se vede cu ochiul liber cum Coldea, cu rezerviștii săi, cărora li se adaugă cârtițele din SRI încă neidentificate de Eduard Hellvig, joacă în terenul USR. Și îl promovează pe Dan Barna. În timp ce noul SRI, dacă se poate vorbi despre așa ceva, joacă sută la sută cu Klaus Iohannis. Și implicit cu PNL. Iar dincoace, în frontul PSD și în partidul de strânsură al dronelor patronat de Victor Ponta, marii dirijori din umbră sunt rezerviștii SIE, dar chiar și zone SIE încă active în toată regula. Un partid mic, aflat cumva la întâlnirea acestor plăci tectonice, cum este PMP, este un produs al veteranilor din toate serviciile, un fel de azil de bătrâni nebuni, care viseză de cele mai multe ori cai verzi pe pereți, pe care din când în când reușește să-i proiecteze aievea.

Este interesant de observat, la aceste alegeri prezidențiale mai mult decât oricând, cum sunt eliminați rând pe rând candidații care nu aparțin prin filiație directă sau prin filiație indirectă acestei clase a spionilor din România. Și cum sunt promovați, la vedere, playerii spionilor României.

Pun aici punct exemplelor și detaliilor. Informându-i pe cititori că acestea sunt atât de numeroase, încât nu încap nici într-o enciclopedie. Dar nu înainte de a remarca o realitate care sare în ochi. Dacă spionii au condus și conduc România, dacă toate instituțiile de putere au fost și sunt în mâna lor, dacă tot ce este mai semnificativ în administrația publică locală și centrală le aparține direct sau prin interpuși, dacă până și presa și cultura au fost și ele preluate agresiv de către servicii, atunci putem afirma fără teama de a păcătui și de a fi taxați ca atare de către istoricii acestei epoci, că România în formatul actual este croită în întregime de către Securitate. Spionii sunt tăticii și tătucii acestor generații de români. Dacă ne este bine, dacă suntem mândri de statul în care trăim, dacă noi considerăm că acesta este un stat de drept, dominat de forța dreptului și nu de dreptul forței, dacă noi credem că România este independentă, că nu stă în patru labe în fața altor state și că știe să-și apere resursele materiale și umane, ei bine atunci, dacă trebuie să le mulțumim unora, trebuie să le mulțumim spionilor României. Ei sunt părinții fondatori.

Sorin Rosca Stanescu

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

MARIONETELE CARE CANDIDEAZĂ LA PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI, BUGETUL SRI SI… „AGITATIA” MARE CU JUSTITIA!/ Mind belépünk és kész tébolyda.

Publicat

pe

De

Peste 30 de militari români au murit și 180 răniți, în Afganistan sau Irak, în teatrele de operațiuni la care participă România. Lor li se adaugă diplomațîi răniti zilele astea la Kabul, plus cei răniți în alte misiuni de lupta pe alte fronturi, mai puțîn sîngeroase, unele sub mandat ONU (Mali, Angola, Albania, Kosovo).

România nu și-a apropiat mai mult programul Visa Waiver în toți acești ani. Recent, am aflat că unui om de cultură din România îi trebuie viză să meargă și în Canada, unde a primit un premiu, crezînd că toată lumea că nu mai era nevoie, că așa s-a raportat: mare succes al României, cum că cine are viză americană nu mai are nevoie de viză în Canada. E fals!!

Concret, nu există un câștig real, de nicio natură, al participării noastre în aceste misiuni pentru Alianța Nord Atlantică și ne îndoim serios că diurnele militarilor merită riscul major de acolo. Americanii au altă filosofie, altă tradiție și alte resurse, ba chiar tactică de a cădea la pace cu talibanii, deja. Nimeni nu știe, real, cîtă lume a murit în misiunile astea, că de fapt nu au avut niciun impact asupra vizelor în ciuda promisiunilor oficialilor români, și că Rusia s-a înarmat în ultimul hal în urmă acestei politici stupide.

Cînd a fost ultima oară cînd ne-a întrebat cineva dacă vrem să participăm la aceste misiuni? Ori dacă primim baza militară străină la Aeroportul Mihail Kogălniceanu? Sau dacă avem nevoie de rachete anti-Iran la Deveselu, cu riscul – între timp materializat – că Rusia să priceapă că sunt de fapt contra ei și să se reînarmeze, să investească într-o suprarachetă, și  alte mizerii care puteau fi evitate dacă, acum 15 ani, alegeam o altă politică externă, occidentală, fără a fi provocatoare?

Sau, alta intrebare cu raspuns potential negativ, dacă Georgia și Ucraina meritau invitate în NATO la summitul de la București, deși nici una, nici alta nu satisfăceau condiția preliminară necesară invitației (și nici vreo șansă să o satisfacă în viitor!), adică frontiere necontestate de vecini?

         Românii nu au fost întrebați niciodată.

În Consiliul de Securitate nu am prins loc, s-a aruncat vina pe abaterea diplomației noastre de la politica tradițională (adică ne-am dat de partea lui Netanyahu, în loc să jucăm la ambele capete, deci și cu arabii), dar ca sa fie bine si sa nu fie rau, am înființat Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România cu sediul in Calea Victoriei nr. 218 !! Dacă acest gen de oportunism ține la noi locul politicii externe, vorba aceea, ce era să căutăm acolo ca figuranți, mai bine că s-a ales mica și principiala Estonie. Cum știm din comparația Finlandei cu noi după pactul Ribentropp-Molotov (și ne amintește jurnalul lui Nicolae Iorga, publicat la Humanitas zilele astea, care dă detalii din Consiliul de Coroană), țările mici rezistă nu atât cu tancurile, cât cu caracterul.

Dacă are vreunul!!

De altfel, în Consiliului de Securitate al ONU eram simple momai figurante, atâta timp cât NATO a început campania de bombardare a Serbiei în martie 1999, care a durat 78 de zile, operațiunea fiind lansată fără acordul Consiliului de Securitate al ONU.

Azi, numărul candidaților la președinție crește vertiginos și se cheltuiesc atîția bani pe publicitate, că aproape toată lumea știe cine sunt.

Însă, electoratul din România știe așa de puțin despre cele trei puteri în stat (legislativă, executivă și judecătorească), despre atribuțiile și competențele Parlamentului, Guvernului și Președintelui (începînd cu domeniul de facto al autorității prezidențiale și nu hărțuiala cu guvernul, blocarea numirilor de miniștri, orgolii că a plecat coana Veorica la Tel-Aviv fără să-i zică și lui Iohannis sau plecarea în SUA la Trump fără mandat de la Parlament, sau măcar o consultare) încât se va alege, din nou, cu un președinte care nu ar rezista cinci minute într-un talk show onest despre poziția lui cu privire la: politică externă, înarmare, reconfigurări zonale (precum planurile lui Macron pentru Europa cu două viteze), actuala repoziționare involuntară a Angelei Merkel[1], participarea la misiuni și așa mai departe.

Sau dacă nimeni nu bagă de seamă că mîncăm Rusia „pe pâine” în online (bani aruncați de servicii că să lupte cu trolii Moscovei), dar în politică noastră externă pupăm papucul lui Trump (nu al Americii, ci al lui, personal), care vrea Rusia înapoi în … G7- și tot așa.

[1]“Europa trebuie să se repoziţioneze pentru a putea răspunde provocărilor venite din partea celor trei rivali globali ai săi, China, Rusia şi SUA”, a declarat miercuri, 16 mai 2019, cancelarul german Angela Merkel, relatează site-ul cotidianului The Guardian.

Diaspora vrea să poată vota zile în șir în noiembrie.

Ca să voteze ce și pe cine ? Are cea mai mică idee care sunt pozițiile candidaților pe zonele lor de competență ?

Președintele nu poate reforma poliția, nici să vrea, și nici educația. Autoritatea lui e pe zona de mai sus, plus supravegherea și performanța serviciilor secrete, care a încheiat în dușmănie (mai trebuia unul cu BOR!) Protocoale secrete neconstituționale și contrare procedurii penale, în detrimentul drepturilor procesuale ale cetățeanului. Cunosc ei, electorii, că Președintele României, care este și Președintele CSAT, nici nu mișcă în fața SRI-ului care, cu 12.000 de angajați (cifră plauzibilă conform nivelului cheltuielilor de personal), este al doilea cel mai mare din NATO, după al FBI și că, în România, sunt mai multe cadre militare si salariați publici de informații la „intern” decât în Marea Britanie, Franța și Germania la un loc ??!!

Notă: O să îi întrebe cineva pe candidații la prezidențiale de ce SRI are buget dublu față de serviciul secret intern german BVF ?

În ultimii patru ani, bugetul SRI a crescut cu mai mult de 100%.

Bugetul propus pentru SRI în 2019 în forma transmisă Parlamentului de către Guvern era de peste 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 4,82% faţă de execuţia preliminată din 2018. În acest timp, PIB a crescut cu mai puțin de 50%. La rectificarea din august, bugetul SRI a crescut cu peste 396,5 milioane de lei. Concomitent, au crescut și cheltuielile cu personalul cu un de peste 356 milioane de lei. De asemenea, cheltuielile SRI cu „bunuri și servicii” au sporit, și ele, cu peste 14 milioane de lei.

SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută Franța (DGSE – 300 mil. €) și Germania (BVF-BND 350 mil. €).

Iar în Polonia, de exemplu, o țară de două ori mai mare decât România și cu economie aproape triplă, bugetul ABW, serviciul intern de informațîi, a stagnat la mai puțîn de 120 de milioane de euro.

Înainte de rectificare, bugetele serviciilor secrete din România arată așa: SRI – 500 mil. €, SIE – 63 mil. €, SPP – 42 mil. €, STS – 72 mil. €. Ultimele trei poate par mici față de SRI, dar de fapt sunt tot mari. De exemplu, serviciul polonez de spionaj extern, AW, se descurcă cu doar 44 de milioane de euro.

Cât despre „subtilitățile” că Centrul Național Cyberint al SRI nu funcționează legal, ci în afara oricărei legi, doar în baza unei hârtii „de bună-purtare”, nulă juridic, eliberată de la CSAT, sau dacă candidații vor propune în legislație ca, în sfârșit, Curtea de Conturi să poată controla efectiv și nu formal și serviciile noastre, să nu mai câștige firmele lor licitațîi săptămânal, nu credem că sunt cunoscute nici macar de un alegător din 10.000!!!

Agitație mare cu justiția !

Continuăm să conducem la CEDO la condamnări abuzive (undue process/proces necuvenit, nedrept) și să furnizăm cel mai mare număr de cazuri noi, semn că justiția nu stă așa faimos cum susțin unii.

Că motivele nu sunt cele invocate de Comisia de la Veneția și C. E., este o altă „finețe” inaccesibilă la secțiile de votare Fututa, Udaţi – Mânzu, Cioara de Sus, Măciuca, Mădulari, Milcoiu, Cioca-Boca Carcaliu, Căpățâna Porcului, Amarăștenii de Sus, Căcăcioasa etc.

Justiția nu merge bine nu din cauza înființării SIIJ, nici a atitudinilor curajoase ale unor magistrați (e. g. Dana Garbovan) și nici pentru că nu ar mai avea aportul de un „excepțional profesionalism și o deplină moralitate” ale tractoristului Augustin Lazăr, ale narcomanei Lidia Stanciu ori ale plagiatoarei Kovesi Codruța Laura.

Justiția nu face dreptate din cauza nelegiferarii răspunderii magistraților (așa cum toate breslele profesionale au), a „răzbelului” fratricid din CSM, din cauza unor papitoi fițoși și suficienți precum judecătorul Danileț, care acceptă raportul sexual om – animal ca fiind normal, numai dacă animalul nu țipă de durere! (Ce dezaxat!)

Dar, cea mai mare tară a Justiției, care îi va atârna de gât ca o talangă de vaci cu sunet spart, ce o va urmări ani de aici încolo, o reprezintă „haiducii de panoplie”, „cavalerii tristei figuri”, ex-procurorii DNA libidinoși Negulescu, Onea, Savu și „zdrențele” (expresia lui „Portocală”, nu a noastră!) Gilu și Cerasela, asortați la șireturi și chiloți cu milițienii judiciari și cozile de topor de la ANAF.

Candidații știu, măcar, că asta ar fi o problemă, dar despre ce soluții sunt, cui să le ceară, cum și când să le aplice  etc., sunt tămâie!!

Se prefigurează deja, tradițional pe malurile Ciorogârlei, o mare bălăcăreală porcească. Toți ceilalți vor fi: penali, comuniști, retardați, neresetați, parveniți, fripturiști, securiști, neosecuriști, agenți ai Franței, SUA, Germaniei, Rusiei etc.

La bărbați, când nu mai au argumente, merge și întrebarea din bancul cu ursul și iepurașul: Da’ de ce n-ai bască?!

Bonus-uri pentru femei: că de ce se bagă în calea bărbaților, să stea la cratiță, sau că e prea tocită în genunchi, tută, fufă, agramată.

Dacă nu vor fi întrebați nimic in mod profesional, dacă nu expun poziții clare, legale și constituționale, pe problematica de care se ocupă președintele, candidații la aceste noi alegeri prezidențiale vor părea că joacă  într-unul dintre sezoanele telenovelelor turcești de pe Kanal D: numai plânsete și vaiete, inimi frânte, trădări în dragoste, hărțuiri, incesturi, ambîțuri pseudo-masculine prostești, aroganțe nemăsurate, exacerbări ale ego-ului și alte scenete tragi-comice.

Păi, dacă Iohannis va fi din nou întrebat care este primul gest pe care îl va face dacă va fi reales Președinte și va raspunde că va renunta la imunitatea constituțională prezidențială, va rog să-l votați, că poate n-a avut timp omul cinci ani să rezolve problema.

Dacă va fi întrebat despre fraudele și falsurile cu casele și va va răspunde: „Ghinion!”, votați-l că altfel îl condamnă, dracu’, ăștia și pe el și pe Carmen.

Dacă domnul Barna,  întrebat fiind care este primul gest pe care îl va face dacă va fi reales Președinte, va răspunde că dizolvă Parlamentul, puneți ștampila pe el pe buletinul de vot și sunați la 112!

Dacă Ramona Bruynseels va declara că „Suntem împreună cu Rusia parte a NATO”, votați-o și sunați-l pe Puțîn să-i dați vestea cea mare!

Astfel, spre linistea statului paralel, Comisiei de la Venetia, Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului Europei, principiilor de la Bangalore, Clubului de la Berna, Clubului de la Roma, Clubului Bilderberg, sorosistilor de prost gust si Asociatiei creșterii viermilor de mătase, deciziile vor continuă să fie luate de cine le-a luat și pînă acum, în zona obscură, în vreme ce civilii sunt ocupați cu circul, fanfara, șaorma cu de toate și mahalaua.

Nu mai multe zile de vot erau necesare, ci mai multă informație pe fond ce vor face candidații după ce ajung președinți și cu ce echipă !

Dar cui nu cere, nici nu i se dă !

Dacă nu ne implicăm toți, pentru a echilibra perfect balanțele, va fi un balamuc total!

Vorba lui Kelemen Hunor: Mind belépünk és kész tébolyda. (Ec Adrian Radu).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Eveniment

JUSTITIA IN MANA SERVICIILOR – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

 Interviu cutremurator pentru Klaus Iohannis si SRI.

(Preluare Lumea Justitiei):

Dana Girbovan: „Ce a facut Iohannis este o procedura nereglementata constitutional… O Romanie normala inseamna sa fie si transparenta…. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil au afectat justitia… Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa… Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA”.

Acum o sa inteleaga toata lumea de ce presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis a refuzat-o pe judecatoarea Dana Girbovan (foto) in fruntea Ministerului Justitiei, si care sunt concret „valorile democatice” pe care nu le impartaseste cu aceasta, astfel cum insusi a declarat. Totul pare sa se rezume la serviciile de informatii, la lupta pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) condusa de judecatoarea Dana Girbovan a dus-o in ultimii ani impotriva serviciilor de informatii, mai cu seama SRI, a imixtiunii pe care acest serviciu de informatii a facut-o grosolan in actul de justitie, dar si a stradaniei de a scoate Justitia din „campul tactic” in care a fost introdusa cu ajutorul unor protocoale de colaborare semnate de trio-ul George Maior – Laura Kovesi – Florian Coldea si declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala.

Intr-un interviu exploziv acordat jurnalistului Marius Tuca in cadrul emisiunii „Marius Tuca Show”, difuzata de Mediafax.ro, judecatoarea Dana Girbovan afirma ca presedintele Klaus Iohannis a urmat o procedura nereglementata constitutional atunci cand a decis sa o respinga la sefia Ministerului Justitiei, alegand sa faca „o cumulare a doua proceduri”, respectiv ca „a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate”.

Trecand peste fierea varsata de criticii fideli ai demersurilor UNJR si ale Danei Girbovan, precum si peste fake-news-urile aparute in perioada in care era propusa pentru functia de ministru al Justitiei, judecatoarea Dana Girbovan se declara siderata de faptul ca nicio autoritate romana nu a fost in stare sa arate institutiilor europene care este de fapt situatia in tara noastra, care sunt institutiile din justitie care functioneaza si care sunt cele care au ajuns sa fie sugrumate de serviciile de informatii, ori mai rau, care sunt efectele imixtionarii in actul de justitie ale unor institutii precum SRI.

In acest sens, Dana Girbovan aminteste episodul din 2016 cand i-a solicitat presedintelui Iohannis si CSAT-ului sa hotararile care vizau justitia dar si transparentizarea procedurii prin care au fost verificati magistratii, astfel incat sa se ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori: „Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala’”.

Acest lucru, dar probabil si faptul ca de-a lungul timpului, la fel ca si in interviul acordat joi, 12 septembrie 2019, jurnalistului Marius Tuca la Mediafax.ro, Dana Girbovan a semnalat maniera ilegala in care SRI a pus ani de zile in executare mandatele de interceptare, tot Serviciul facand si transcriptul si obtinand astfel acces la informatii care nu ii erau destinate, precum si critica permanenta la adresa caracterului ilegal al protocoalelor de colaborare au facut ca Iohannis sa ajunga la concluzia ca nu impartaseste acelasi valori democratice cu presedinta UNJR.

In cadrul interviului acordat de Dana Girbovan nu sunt trecute cu vederea nici episodul cu judecatoarea Andrea Chis din CSM, nici modul in care functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, dar nici activitatea DNA.

Publicam in continuare principalele declaratii facute de judecatoarea Dana Girbovan in cadrul interviului acordat jurnalistului Marius Tuca la emisiunea „Marius Tuca Show” transmisa de Mediafax:

-De ce a fost refuzata Dana Girbovan de Klaus Iohannis:

„In afara de ce a comunicat domnul presedinte in comunicatul de presa, nu a existat o alta motivare a respingerii mele, desi acest lucru este obligatoriu, de a se da un act scris in care sa fie explicate motivele pentru care propunerea nu corespunde. Cata vreme presedintele si-a asumat respingerea individuala a fiecarui membru, astept motivele pentru care nu corespund. A exprimat intr-un mod foarte transant ca valorile constitutionale, democratice pe care le impartasesc ar fi contrare celor impartasite de presedinte si de o parte din cetatenii Romaniei.

(…) In esenta, ce a facut presedintele Iohannis a fost o cumulare a doua proceduri, pentru ca a trimis propunerile in Parlament, dar le-a si refuzat pe motiv de oportunitate. Este o procedura nereglementata constitutional„.

„A fost datoria mea ca judecator si ca cetatean sa explic si sa spun de ce este periculos sa folosesti populismul”(…).

„Acest lucru ar trebui sa il spuna presedintele. Eu mi-am expus public un program de 12 puncte. In timp am avut pozitii care nu au fost agreate de presedinte, mai ales in calitatea domniei sale de presedinte al CSAT. In 2016, cred, ceream cu insistenta presedintelui si CSAT toate hotararile care vizau justitia si care era procedura prin care CSAT a verificat judecatorii si procurorii din acesta tara, astfel incat sa ajunga la concluzia ca nu exista printre ei acoperiti, informatori sau colaboratori. Replica presedintelui a fost atunci ca ‘probabil liderii asociatiilor sunt in campaniei electorala”.

-Atacurile politicienilor la adresa Danei Girbovan dupa propunerea la MJ:

„Dezamagitor din punct de vedere… nici macar al coerentei lor”.

-V-ati gandit sa candidati la o functie in stat dupa acest refuz?

„Am vazut ca au aparut in presa astfel de presupuneri. Unele m-au uimit… Domnul Traian Basescu cred ca a facut aceast speculatie. Nu am avut nicio discutie de a intra in politica. Propunerea facuta de doamna premier a vizat exclusiv portofoliul Justitiei. (…)

Erau foarte multe motivele pentru care nu trebuia sa accept aceasta propunere pentru Ministerul Justitiei. Este un act electoral, trei alegeri, o perioada politica foarte complicata, imi va fi afectata credibilitatea, mi s-a spus, dar sa refuz acum, in momentul in care puteam sa fac ceva pentru actul de justitie, ma decredibilizam”.

-Numirea Danei Girbovan, o hartie de turnesol. Surprinsa de reactiile din spatiul public:

„Atacurile vin din partea celor care au contestat actiunile asociatiei UNJR, dar nu am vazut critici punctuale referitoale la actiuni. Una din cele mai acerbe critici este ca as avea o pozitie anti-europeana. Faptul ca am criticat rapoartele CE sau GRECO este explicabil foarte simplu, pentru ca ele contineau informatii eronate, care au plecat tot din Romania si care erau baza acestor rapoarte si recomandari. Suntem intr-un cerc vicios.

Un prieten adevarat este cel care iti spune cand gresesti. La fel este si in cazul Romaniei. Faptul ca noi spunem ca da, sunt foarte bune recomandarile si le aplicam imediat, nu este o solutie. Noi am aratat punctual, argumentat, de ce unele recomandari nu sunt corecte. Asta inseamna sa avem un dialog constructiv. Eu sunt formata ca judecator. E ca si cand ai da o hotarare intr-un dosar pentru ca partea care iti pretinde ceva are credibilitate”.

-Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie

„Ceea ce GRECO spune ca este o anomalie, referitor la SIIJ, este prevazut intr-un document al Consiliul Judecatorilor Europeni.

As avea curiozitatea de a vedea care au fost pozitiile autoritatilor romane fata de aceste rapoarte. S-ar putea problema sa fie din partea Romaniei care nu poate sa prezinte si sa explice argumentat aceste rapoarte.

Pe procedura ad-hoc de la GRECO, daca Guvernul roman avea observatii, trebui sa le trimita in termen de o luna. Romania nu a trimis observatiile, pentru a fi atasate Raportului GRECO. La fel, Comisia Europeana, inainte de a publica Raportul, trimite un draft Guvernului.

In aceasta Sectie de investigare a infractiunilor din justitie stim cine lucreaza. Nu exista nicio implicare a politicului, ii vedem la interviul din fata comisiei formate din judecatori si procurori. Foarte greu de inteles si de-a dreptul revoltator este de ce se ignora toate problemele care au existat in Serviciul de anchetare a magistratilor din DNA, in ceea ce priveste dosarele cu magistrati. Au fost judecatori anchetati pentru solutiile pronuntare, ceea ce era un caz clar de incompatibilitate.

Avem acum un serviciu mult mai transparent, unde se prezinta anual un raport, au mandate clare, au experienta”…

-Acuzatiile aduse de judecatoarea Andrea Chis:

„Am cerut fata de gravitatea acestei acuzatii sa prezinte care este ziarul si care este jurnalistul. Dansa a revenit spunand ca este vorba de site-ul comisarul.ro. Or, este inaccetabil, este un site de fake-news, iar tu ca judecator sa spui ca un astfel de site este o sursa credibila. Voi sesiza Sectia pentru judecatori cu privire la acest lucru. Voi face o cerere de aparare a independentei si reputatiei profesionale.

Categoric nu m-am intalnit cu Iordache. Nimeni nu m-a sunat sa ma intrebe daca este adevarat sau nu dupa publicarea articolului, in schimb, dupa sedinta CSM au aparut titluri si am fost sunata si intrebata daca am fost in casa unui om politic”.

-Arhiva SIPA:

„Aceasta Arhiva care a generat multe suspiciuni de santaj la judecatori a creat multe discutii. Ministrul Toader a dat o hotarare prin care a spus ca urma sa fie reinventariata Arhiva SIPA, urmand ca semestrial sa fie facute raporarte. Au trecut 2 ani, ar fi trebui sa fie 4 rapoarte pana acum, dar noi nu avem nicio informatie. Este o pata neagra la adresa Justitiei. Este adevarat sau nu ca Arhiva SIPA a fost un instrument de santaj al judecatorilor si procurorilor? Toti ministrii au esuat in rezolvarea problemei arhivei SIPA!”

-Protocoalele SRI-PICCJ-ICCJ

„Nu au fost desecretizate actele de denuntare a acestor protocoale ilegale. Inclusiv SIE a avut protocol incheiat cu PICCJ.”

-Centrul National de Interceptare al SRI

„Nu exista o lege de infiintare a Centrului National de Interceptare. Este o institutie infiintata pe un act CSAT, iar prin OUG 6 a fost scoasa la suprafata. Protocoalele, lipsa unei autoritati de interceptare sub control civil, au afectat justitia”.

„Nu stiu daca exista in continuare protocoale in vigoare, pentru ca nu au fost inca desecretizate. SRI, SIE, CSAT sa spuna. Instantele au inceput sa ceara in baza Deciziei CCR daca probele au fost obtinute cu sprijinul SRI, si procedeaza la eliminarea acestora din dosare.

Exista un raport al Inspectiei facut pe baza acestor protocoale care are, daca nu ma insel, 19 anexe secrete, asta apropo de cat de departe suntem inca de normalitate. Si eu vreau o Romanie normala, si o Romanie normala inseamna sa fie si transparenta.”

-Procurorii trebuie sa fie magistrati?

Ar fi mai bine sa existe doua Consilii superioare diferite pentru a nu mai exista confuziune intre rolurile celor doua. S-a facut aceasta separare a carierelorf prin modificarile la Legile Justitiei si a fost un lucru cerut de catre asociatiile profesionale si de magistrati”.

-Propunerea UNJR ca racoloarea sau tentativa de racolare a magistratilor de catre serviciile de informatii sa fie pedepsita intre 5 si 10 ani inchisoare.

„Aceasta prevedere este lege, este in vigoare, a fost adoptata de Parlament in procedeul de adoptare a Legilor Justitiei. UNJR a venit cu acest amendament, de a se pedepsi aceasta racolare. Exista obligatia fiecarui judecator si procuror ca nu sunt colaboratori si ofiteri acoperiti. CSAT are obligatia de a-i verifica, iar rezultatul verificarilor paote fi atacat in instanta”.

-Cazul Tiberiu Nitu:

„Mi se pare nedrept sa vorbim de un astfel de caz. Tiberiu Nitu a fost un caz concret care arata vulnerbabilitatea unui magistrat. Acest caz care nu apare in rapoartele europene”.

Oamenii nu inteleg consecintele unei interceptari in masa. Faptul ca SRI punea in executare mandatele de executare si facea si transcriptul dadea posibilitatea sa culeaga informatii. Asa s-a oferit accesul SRI la o masa de informatii la care in mod normal nu aveau acces”.

-Va accepta o noua propunere in functia de ministru al Justitiei?

„Voi decide in functie de circumstante”.

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din Maramureș

Eveniment9 ore inainte

PLAN „CLOCIT” IN LABORATOARELE PNL PRAHOVA/OAMENI DE PARTID LA CONDUCEREA POLIȚIEI LOCALE PLOIEȘTI

Traian Băsescu a fost președintele României timp de zece ani. Un cadru de nădejde al serviciilor secrete. Spion cu acte...

EvenimentO zi inainte

MARIONETELE CARE CANDIDEAZĂ LA PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI, BUGETUL SRI SI… „AGITATIA” MARE CU JUSTITIA!/ Mind belépünk és kész tébolyda.

Peste 30 de militari români au murit și 180 răniți, în Afganistan sau Irak, în teatrele de operațiuni la care...

Exclusiv2 zile inainte

Cum se desfășoară și cum se recunoaște firma capabilă de a realiza un transport agabaritic

Pentru multe persoane, transportul agabaritic pare să țină doar de autovehicule suficient de puternice pentru a putea realiza transportul. În...

Exclusiv2 zile inainte

Primul ajutor este cel care salveaza vieti!

Ai fost martorul unui accident auto? O ruda sau un prieten a facut stop cardio-respirator langa tine? Copilul a mancat...

Eveniment2 zile inainte

JUSTITIA IN MANA SERVICIILOR – Ziarul Incisiv de Prahova

 Interviu cutremurator pentru Klaus Iohannis si SRI. (Preluare Lumea Justitiei): Dana Girbovan: „Ce a facut Iohannis este o procedura nereglementata...

Eveniment4 zile inainte

Un nou esec in instanta pentru fostul sef al DNA Ploiesti Lucian Onea, zis “Lucica”, si fostul procuror Mircea Negulescu, zis “Zdreanta”sau “Portocala”

Liviu Dragnea a fost scos azi din Penitenciarul Rahova și dus la Tribunalul București pentru a fi audiat în calitate...

Sport4 zile inainte

Alegerea sacilor de box KnockOut

In fiecare sala de lupte care se respecta vei gasi cel putin un sac de box la care sa te...

Exclusiv4 zile inainte

Strategii de promovare a unui produs recomandate de edcora.ro

Strategiile actuale de promovare ale unui produs sunt din ce în ce mai complexe și mai...

Exclusiv4 zile inainte

AJCSPH Summer Sports a ajuns la final, cu ultima editie a anului 2019, cea din septembrie 2019

Cea de-a patra editie a jocurilor sportive pe plaja adaptate pentru persoanele cu dizabilitati si utilizatori de fotoliu rulant AJCSPH...

Eveniment5 zile inainte

Mafia italiana, DGIPI si fetitele duse la produs de catre sefi SRI – printre care si cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela

La data de 06.09.2019, Sorina Ruxandra Matei publica pe blogul sau personal “CARACALUL ROMÂNIEI. EXCLUSIV. Generalul DGPI, număr 2 din...

Exclusiv5 zile inainte

Transport funerar international cu autovehicule acreditate

Schwarzes Auto eines Bestattungsunternehmens Este foarte dificil sa asimilam ideea ca o persoana draga a plecat din sanul familiei, fie...

Eveniment6 zile inainte

CAZURILE “MIZIL- CARACAL” SI “MARA” ANCHETATE DE CORPUL DE CONTROL INTERN DIN IPJ PRAHOVA? PE BUNE?

Preluare (Incisiv National) Cu „PATRIA” care, cică, ar fi APRIORI, au rezolvat-o: o confundă cu Poporul.  În loc să își...

Eveniment7 zile inainte

Inspectia Judiciara l-a incaltat cu al treilea dosar disciplinar pe procurorul Bogdan Pirlog/Primul dosar la sesizarea ziarului Incisiv de Prahova!

 #Rezistentul este acuzat de manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in...

EvenimentO săptămână inainte

Olguța a pus laba pe Fifor!

(Preluare National – Catalin Tache): Iată că ”rezistența” lui Mihai Fifor în fața asaltului total declanșat de Lia Olguța Vasilescu...

ExclusivO săptămână inainte

RETRĂIRI ISTORICE ÎN VEACUL XXI, Ediția a XV –a Prof. Claudia Bota

RETRĂIRI ISTORICE ÎN VEACUL XXI, Ediția a XV –a Prof. Claudia Bota     Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice –...

ExclusivO săptămână inainte

Sportivii paralimpici constanteni sunt asteptati in luna august la Trofeul Tineretului

Dupa cum bine stiti, inca din anul 1999, ziua de 12 august a devenit Ziua Internationala a Tineretului, fiind desemnata...

Trending