Probabil ca o ironie procesuala, procurorul militar de caz a admis prin Ordonanta din 27.10.2014 numai probele cu privire la imprejurarile si modul in care au fost dobandite de catre col. Marin Constantin cele trei autoturime KIA si cu privire la modul in care se pretinde ca a efectuat unele lucrari de constructii si amenajari, folosind personalul din subordine si logistica apartinand DJI Prahova, adica exact faptele pentru care a dispus, apoi, disjungerea prin Ordonanta din 31.10.2014.

Mai mult, in ambele Ordonante se evoca un Raport al col. Marin Constantin care a stat la baza intregii proceduri bizare si abuzive (fila 4 a Ordonantei de respingere a plangerii din 15.12.2014 si fila 6 a Ordonantei de clasare din 31.10.2014), dar care – nici acesta nesolicitat a se depune la dosarul cauzei – este referit, comentat si analizat in totala necunostinta de cauza.

Dovada sta eroarea impardonabila a ambilor procurori de a consemna in Ordonante (dand chiar citate), ca in acest document, col. Marin Constantin m-ar fi acuzat de:

• „crearea … unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”;
• „… a actionat fara a raporta ierarhic si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea cu mai multe cadre ale Serviciului si expunerea unor date care constituiau obiectul activitatii profesionale, fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale”;
• „ofiterul nu a raportat ierarhic in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu, inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative[7]”;
• „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.

Nimic mai neadevarat. Nu din acel raport sunt aceste pasaje, ci dintr-un proces civil, adica din INTAMPINAREA formulata de SRI in fata Curtii de Apel Ploiesti, ca instanta de contencios administrativ, in care am chemat in judecata SRI[8], document din care am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele de care am fost acuzat, si pe care chiar eu l-am invocat si depus in/la dosarul penal nr. 109/P/2014.

31. b) Am afirmat ca motivatia respingerii probelor propuse de subsemnatul este penibila. Imi sustin aprecierea si adaug ca este si contrara procedurii penale. Redau motivatia, de o seninatate morometiana, a procurorului de caz (insusita si de procurorul superior ierarhic): „Din aceste considerente, avand in vedere si importanta domeniului, o eventuala declasificare, la acest moment si in aceasta procedura, a inscrisurilor, pentru a fi depuse la dosarul cauzei, nu se impune, fiind cel putin inoportuna” (n.n. – !!?) (fila 11 din Ordonanta de clasare din 31.10.2014).

Grav este ca, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistratilor, Romania a fost de mai multe ori condamnata de catre CEDO.

E.g. este Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine, printre altele:

“79. Primul reclamant sustine ca ingerinta nu avea temei legal in dreptul intern. Acesta observa ca la data adoptarii hotararii Curtii Supreme de Justitie intrase in vigoare Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, care la art. 24 alin. (5) prevedea urmatoarele: se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. Totodata, la vremea respectiva era [deja] in vigoare Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, care prevede la art. 13 ca informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.”

Domnule presedinte,

Procurorul, cu atat mai mult cu cat este magistrat militar, nu poate refuza sa administreze o proba pe motiv ca momentul ar fi „inoportun”! Inscrisurile pot fi solicitate de magistratul militar din cadrul DNA, iar SRI este obligat a le pune la dispozitie, avand in vedere ca procurorul are autorizatie de acces la informatii clasificate, iar organul judiciar anticoruptie este abilitat prin lege a cere si primi astfel de documente, pe care sa le examineze. Imi permit a intreba, la randul meu: De ce nu s-a impus aceasta, in procedura de investire a organul judiciar cu solutionarea unei plangeri penale? Cand va fi oportuna declasificarea, daca in procedura judiciara a DNA, nu? Ultima intrebare care se impune este: Cui si cand sa ma mai adresez cu o cerere de declasificare a acestor inscrisuri pe care eu le consider, cu argumente, ca pot proba savarsirea unor infractiuni?!

2. In al doilea rand, in Ordonantele atacate se retin si alte aspecte care, fie nu corespund adevarului, fie sunt contrare dreptului material si procesual penal, astfel:
3. a) Nu subsemnatul am sesizat organele judiciare cu savarsirea infractiunilor pentru care col. (r) Paltanea Corneliu (mentorul presupusului faptuitor Marin Constantin) a fost condamnat definitiv. Eu am raportat, intr-adevar, faptele la conducerea SRI, dar in procesele penale in care acesta a fost inculpat, nu am avut calitatea nici de denuntator si nici macar de martor.
4. b) Eronat se retine in Ordonanta de clasare din 31.10.2014 (filele 4 si 5), aspect necombatut de procurorul ierarhic superior celui de caz, ca sesizarea ilegalitatilor de natura penala a fost facuta numai dupa ce impotriva mea si a celorlalti doi ofiteri s-au luat masuri manageriale si de sanctionare disciplinara. Reiterez adevarul potrivit caruia situatia este exact invers cronologic: am fost sanctionati si exclusi din sistem dupa ce toate ilegalitatile comise de Marin Constantin s.a. au fost aduse la cunostinta conducerii SRI, in scris si verbal, de diferiti ofiteri din unitate, inclusiv de seful biroului securitate interna, mr. FLOREA DANIEL si de subsemnatul, in contextul: activitatii profesionale, actiunii de „verificare speciala” (decembrie 2013-februarie 2014), testarilor poligraf din 2014, audierii la comisia de solutionare a contestatiei impotriva aplicarii sanctiunii disciplinare (luna mai 2014), interviului de securitate din iunie 2014.

Aceste abuzuri precum si gravele disfunctii identificate in interiorul DJI Prahova, le-am semnalat si Comisiei comune permanente a Senatului si Camerei Deputatilor pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI[9].

Intr-o concluzie intermediara, sintetica, se observa ca DNA crede că, dacă denunţătorul are probleme, denunţul e ilegitim, ceea ce este contrar principiilor procesului penal si contravine obligatiilor procurorilor statuate in legile si regulamentele care le reglementeaza activitatea. Tin sa subliniez, din nou, ca subsemnatul am sesizat savarsirea de catre col. Marin Constantin a acestor fapte ilicite, ofiterului SRI, sef al Biroului Teritorial Securitate Interna din SRI, care raspundea si de DJI Prahova, prezentandu-i o situatie sistematizata, cu ajutorul soft-ului Imobmanager, a imobilelor exhibate in spatiul public de fam. Marin (situatie pe care acesta, oricum, o cunostea pe segmente inca de la inceputul anului 2013 si o raportase conducerii SRI).

Deci, i-am dat-o ofiterului competent/cu atributii pe aceasta linie, in interiorul SRI, si nu am facut-o publica.

c) Acest context prezentat mai sus, la lit. b), reprezinta, in esenta, imprejurarile si conditiile in care eu sustin ca factorii de conducere din SRI, luand la cunostinta despre faptele penale comise de un ofiter cu functie de comanda, au savarsit infractiunea de omisiunea sesizarii organelor judiciare cu privire la infractiunile savarsite de col. Marin Constantin.

De altfel, predispozitia ofiterului la comiterea de fapte prevazute de legea penala trebuia sa fie bine cunoscuta conducerii SRI si Directiei Generale Securitate Interna. Daca exista dorinta aflarii adevarului, s-ar fi constatat lesne ca:

►In luna iulie a anului 2002, col. MARIN CONSTANTIN, atunci avand functia de loctiitor al sefului unitatii SRI Prahova (in care fusese numit cu sustinerea col. PALTANEA CORNELIU), era pus la dispozitie in vederea judecarii de catre Consiliul de Judecata pentru abateri grave de la ordinele interne de munca (fals, uz de fals, inselaciune, delapidare) pe linia cheltuirii si justificarii unor sume din fondul de cheltuieli operative (FCO), bani publici.

Din relatarile col. (r) STANESCU ION (comandantul unitatii din acea perioada) si ale lt. col. PRUNA EUGEN, am inteles ca a evitat tragerea la raspundere disciplinara si penala prin interventii pe linie politica (prin NANU CORNEL, primarul com. Cornu – Prahova si MIRCEA COSMA, presedintele CJ Prahova, la prim-ministrul ADRIAN NASTASE) si, in interior, pe filiera fostilor ofiteri de securitate care, inca, detineau functii importante in structurile centrale (g-ral. brig. EUGEN GRIGORESCU)[10].

Va rog cu insistenta a retine ca lt. col. DUMITRESCU MARIAN, fost sef Sector „J” al DGSI, in prezent loctiitor al sefului Corpului de control al directorului SRI, i-a confiat mr. (r) FLOREA DANIEL ca detine in fisetul personal un document semnat si rezolutionat de fostul director SRI, ALEXANDRU RADU TIMOFTE, prin care acesta a ordonat schimbarea col. MARIN CONSTANTIN din functie si analizarea activitatii acestuia in conditiile in care era „celebru” pentru faptul ca semnase si redactase in numele unei surse de informatii o chitanta olograf prin care isi insusise o suma de bani din fondul de cheltuieli operative.

►In anul 2006, fostul ofiter SRI, cpt. Radu Adrian, il acuza intr-o plangere penala depusa la DNA pe acelasi col. Marin Constantin si pe alti ofiteri din cadrul Serviciului Roman de Informatii, de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, abuz in serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals.

►In anul 2011, mr. Teodorescu Valentin, sef birou la SRI Prahova, in prezent procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu-Secuiesc[11], a depus plangere penala / denunt la DNA fata de col. Marin Constantin pentru savarsirea infractiunilor de favorizare a infractorului si abuz in serviciu.[12]

15. d) O fractura logica, „de manual”, este continuta in urmatoarea fraza (fila 7 din Ordonanta din 15.12.2014): „Cele doua aspecte identificate au potentialul de a pune in discutie o eventuala conduita neprofesionala a partii vatamate, fara ca aceasta sa insemne ca a si existat o astfel de conduita, insa existenta lor cu acest potential …” (s.n.). Ca rationament juridic, consider ca este sublim ! Asadar, asa s-a inteles a mi se demonstra vinovatia si, per a contrario, a fi disculpati generalii si ofiterii SRI vizati !

Cu alte cuvinte, desi si in acceptiunea procurorilor militari actiunile mele culpabile nu au existat, acestia confera starii de „potential” pericol formal al unei fapte nesavarsite, forta juridica a uneia deja comisa / consumata si stabilesc existenta vinovatiei ca si cand ar fi fost dovedita.

In acest rationament, putem sa tragem la raspundere juridica orice persoana deoarece, teoretic, orice individ are potential de a incalca legea, fara a ne mai pune problema daca a incalcat-o sau nu si in ce modalitate si cum / cu ce este aceasta dovedita.

Domnule presedinte,

Va rog a fi de acord ca, din moment ce nu se poate reţine cu certitudine nici vinovăţia nici nevinovăţia mea, îndoiala care rămâne este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie. Or, cei pe care ii indic, au facut tot posibilul ca, timp de cateva luni (octombrie 2013 – iunie 2014), incalcand cu rea credinta toate obligatiile de serviciu si normele de drept, sa ma elibereze din functia de sef sector, sa ma sanctioneze disciplinar si, ca si cand acestea nu ar fi fost de ajuns, sa ma treaca, in final, in rezerva.

3. Cu privire la nevoia de probatiune minim minimorum a asa ziselor fapte care mi s-au imputat (necesitate pe care o sustin in continuare, deoarece nu a fost nici pana in prezent satisfacuta, aceasta subzistand in oricare cauza, nu numai in aceasta care ma priveste), constat ca logica magistratilor militari este rasturnata. Nici eu nu sustin ca trebuie „probat un fapt negativ, si anume acela ca persoana vatamata nu a diseminat informatiile nepublice”, ci exact invers, dar intr-o logica corecta: ca nu s-a probat ca eu am diseminat acele asa zise informatii nepublice. Asa fiind, este limpede ca nu se justifica aplicarea sanctiunilor disciplinare si, pe cale de consecinta, s-a comis un abuz cu conotatii penale.

La fila 7 din Ordonanta din 15.12.2014 de respingere a plangerii impotriva solutiei procurorului, chiar si procurorul militar sef de sectie opereaza cu o terminologie care induce nesiguranta, dubiul, respectiv: „… posibila diseminare a unor informatii nepublice”.

Or, procedurile, indiferent de materie (penal, administrativ, dreptul muncii), au rolul de a stabili fara dubiu vinovatia. Pe cale de consecinta, nu este admisibil ca, intr-o procedura „schioapa” si printr-un rationament obtuz, ambele utilizate de procurorul de caz si insusite de superiorul sau ierarhic, sa nu se observe ca nu s-a stabilit vinovatia si sa se gandeasca in termeni improprii logicii juridice de genul: „ … aceasta proba (n.n. – in sarcina altei persoane) nu confera certitudinea ca, pe langa una sau mai multe persoane care au diseminat aceste informatii, diseminarea nu a fost facuta si de persoana vatamata (n.n. – adica subsemnatul)”.

Asadar, observ ca vechiul principiu in dubio pro reo a fost aplicat pe dos[13]. Important este, insa, ca acest principiu este obligatoriu a fi respectat, conform art. 6. par. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar eu inteleg sa critic cu vehementa o astfel  de solutie.

Domnule presedinte,

Reiterez, si in prezenta, axioma potrivit careia, niciodata, suspiciunile / posibilitatile nu constituie baza sanctionatorie ci, cel mult, temeiul declansarii unor verificari / investigatii. Pe de alta parte, in intreaga doctrina si practica juridica se vorbeste de obiectivitate in angajarea raspunderii juridice, niciunde si nicicand (poate, doar, in regimurile totalitare, dictatoriale), subiectivismului (atitudinii subiective) nu i se recunoaste vreun efect legal si nu fundamenteaza o decizie / ordin cu consecinte juridice. Suspiciunea (din faza initiala), trebuie sa se transforme in certitudine si trebuie sustinuta cu probe. Contrar, se ajunge, ca in cazul de fata, la aspecte inexistente, lipsite de orice suport faptic, pur si simplu inventate, fara legatura cu realitatea, ceea ce le confera un caracter absolut discretionar, iar inscrisul in care sunt cuprinse dobandeste si el caracterul de fals, ceea ce, cu prisosinta, este cazul in speta, si nu asa cum, contrar, sustine procurorul militar sef de sectie in Ordonanta din 15.12.2014 (fila 8).

Actul de aplicare a normei juridice are valoarea unui fapt juridic, producand – in cazul de fata – initial modificarea, ulterior stingerea unui raport juridic (intre SRI si subsemnatul ofiter). In aplicarea dreptului in cazul meu, SRI – prin persoanele nominal indicate de subsemnatul in plangere – a gresit si a actionat abuziv[14] in toate fazele:

• la stabilirea starii de fapt, a retinut aspecte care nu au absolut nicio corespondenta cu realitatea;
• in stabilirea starii de drept sau a elementelor juridice (identificarea acelor norme juridice ale caror elemente se aplica starii de fapt), a facut greseli majore, cu rea credinta si directa vointa: a aplicat doua acte normative abrogate, a aplicat prevederile unui un act normativ care nu sunt incidente in speta si a invocat ca temei de sanctionare un text care nu se regaseste / nu exista in Ordinul intern invocat;
• elaborarea / emiterea actelor de aplicare a normelor juridice a fost improprie totalmente ca fond si forma, mai mult unul din ele chiar lipsind / nefiind emis (cel prin care se sustine ca mi s-a aplicat sanctiunea disciplinara de mustrare scrisa).

Aceasta conduita abuziva intruneste toate elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297, alin. 1 C. Pen. (privind si prin prisma multiplelor fapte de coruptie denuntate).

Consider ca procurorul sef trebuia sa constate ceea ce rezulta cu prisosinta din intreaga mea argumentatie, respectiv ca deturnarea, de catre SRI, a dreptului de la raţiunea sa intrinsecă, exprimată în scopul pentru care el a fost recunoscut şi garantat, ori, altfel spus, utilizarea de catre acei generali si ofiteri SRI a dreptului în alte scopuri decât cele avute în vedere prin norma juridică ce îl întemeiază – scopuri considerate ca fiind incompatibile cu interesul cetatenesc şi exigenţele normelor de organizare si functionare ale unei organizatii militare – reprezintă nu uzul, ci abuzul de drept, trecerea exerciţiului dreptului de la normal la anormal, scoaterea lui de sub protecţie juridică şi expunerea sa sancţionării.

Or, procurorul de caz nu a mimat nici macar intentia de a cerceta aceste fapte, iar procurorul ierarhic nu a avut, in niciun moment al solutionarii plangerii mele impotriva Ordonantei de clasare, dorinta de a observa si cenzura lipsurile din urmarirea penala, principala fiind ca nu s-au administrat probe pentru a se dovedi savarsirea faptelor penale din plangere si denunt.

Apoi, era obligatoriu a se indica care sunt „informatiile nepublice”? Cumva cele referitoare la averea imobiliara a col. Marin Constantin?! Este aberant a atribui caracterul de „nepublic” datelor despre casele / vilele si terenurile acestuia!

Va rog si pe dumneavoastra a observa – asa cum am cerut si in fata procurorului militar DNA – ca tocmai col. Marin Constantin, impreuna cu sotia, si-a publicat pe internet, timp de un an, ofertele de vanzare a imobilelor, si nu eu! (asa cum rezulta din propriile lor declaratii de martori si din capturile anunturilor sale din internet, depuse la ds. nr. 109/P/2014).

Aplicand chiar metoda „argumentum ad absurdum” („reductio ad absurdum”), si am conveni ca datele despre casele / vilele si terenurile partial dobandite ilegal in proprietate de fam. Marin (ilegalitati acoperite de conducerea SRI), ar fi „confidentiale”, si ca eu as fi „diseminat aceste informatii” (fila 7 din Ordonanta 129/II/-2/2014), aceasta presupusa fapta tot nu ar fi fost o abatere disciplinara asa cum, abuziv, au calificat-o SRI si procurorii militari. Va invoc, din  nou, Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine:

„103. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea considera ca informatiile divulgate de reclamant aveau legatura cu abuzurile comise de inalti functionari si cu fundamentele democratice ale statului. Nu mai exista nicio indoiala ca este vorba despre chestiuni foarte importante care apartin dezbaterii politice intr-o societate democratica, asupra carora opinia publica are un interes legitim de a fi informata.”

De altfel, acest lucru este demonstrat de acoperirea mediatica de care a beneficiat caracterul exagerat, disproportionat in raport cu veniturile oficiale si, deci, nejustificat, al averii acumulate de col. Marin Constantin:

• Hebdomadarul „Altphel” din 22 septembrie 2014, articolul „Despre cum are grija sistemul de oamenii de nadejde care stiu sa raspunda la comenzi”, cu referire si la Marin Constantin, fost sef al DJI Prahova a SRI, mutat la Dambovita;
• Hebdomadarul „AltPhel” 437 din 18-24 aprilie 2014 al jurnalistului Dragos Patraru, realizatorul emisiunii „Starea natiei” (TVR 1) care, la pagina 3, publica articolul „Despre cum isi fac dosare unii altora politistii si procurorii din Prahova” si care, in secventa „In concluzie”, face referire la implicarea col. SRI Marin Constantin si la multitudinea de proprietati imobiliare pe care le are;
• publicatia „Actualitatea Prahoveana” a jurnalistului IGNAT SEBASTIAN care, urmare demersului la Comisia SRI al senatorului Savu Daniel pe tema averii ilicite si nejustificate a col. Marin Constantin, publica atacuri directe la persoana parlamentarilor SAVU DANIEL, senator si EPARU ION, deputat si, subliminal, la adresa persoanei mele, respectiv „Bârfoteca APH. Pesedistii vor să-l schimbe pe seful SRI Prahova / O întâmplare cel putin nostimă”, postat pe 11.2013, ora 16:30;
• Publicatia “Catavencii” din 25 septembrie 2014, articolul “Statul se reformează prin rotația cadrelor”.

Mai mult, admitand ca eu i-as fi semnalat, totusi, senatorului Savu Daniel situatia frauduloasa a averii afisate de peste un milion de euro a col. SRI Marin Constantin, si tot nu as fi gresit cu nimic.

Va invoc aceeasi practica a CEDO[15]:

„98. In ceea ce priveste a doua cale indicata de Guvern, si anume sesizarea Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii SRI, Curtea observa ca acesta nu a contestat faptul ca reclamantul l-a contactat pe deputatul T.C., membru al comisiei respective. Acesta din urma l-ar fi informat ca mijlocul cel mai bun pentru a dezvalui publicului neregulile constatate in exercitarea atributiilor era sa tina o conferinta de presa. Deputatul considera ca dezvaluirea neregulilor respective in fata comisiei din care facea parte nu ar fi avut niciun efect, avand in vedere legaturile dintre presedintele comisiei respective si directorul SRI. Astfel, potrivit lui T.C., presedintele comisiei ar fi intarziat ancheta pe care aceasta ar fi trebuit sa o desfasoare in privinta directorului SRI. Cu privire la acest aspect, Curtea constata deficientele sistemului de control instituit de catre stat in ceea ce priveste SRI. Astfel, Curtea considera ca atunci cand un cetatean informeaza un reprezentant al poporului cu privire la pretinse nereguli in cadrul unui organism al statului, acest reprezentant, care mai este si membru al comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activitatii organismului respectiv, trebuie sa se sesizeze asupra faptelor si sa nu lase totul in seama actiunii unei persoane private. Avand in vedere cele de mai sus si presupunand ca reclamantul a fost indreptatit sa sesizeze comisia sus-mentionata, Curtea nu este convinsa ca sesizarea oficiala a comisiei respective ar fi constituit un mijloc eficace pentru denuntarea neregulilor.”

 Domnule presedinte,

Ultima ratio, va invederez ca, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare in cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat, paragraful relevant pentru aceasta cauza penala fiind:

„10. Adunarea Parlamentara constata ca….:

10.1. Informatiile care apartin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilata spionajului si reprimata ca atare, chiar daca persoana implicata culege, sintetizeaza, analizeaza sau comenteaza informatiile respective. Acelasi lucru este valabil pentru participarea la cooperare stiintifica internationala si pentru denuntarea coruptiei, a incalcarii drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricarui alt abuz de putere din partea autoritatilor publice (whistle-blowing).”

4. Daca proba cu inscrisuri a fost respinsa pentru motivele expuse si criticate mai sus, si mai de neinteles este respingerea si neadministrarea probei cu martori, care nu mai presupunea vreo declasificare de documente secrete. De altfel, procurorul sef de sectie nici nu a considerat necesar sa se mai pronunte, in Ordonanta de respingere a plangerii, si pe aceasta deficienta flagranta, de probatoriu, a urmaririi penale in rem.
5. La fila 6 din Ordonanta nr. 129/II-2 din 15.12.2014 prin care mi se respinge plangerea impotriva Ordonantei de clasare dispusa de procurorul de caz pe data de 31.10.2014 in dosarul nr. 109/P/2014, procurorul militar sef de sectie comite un paralogism in legatura cu subiectii activi si pasivi ai razbunarii si cu relevanta sau nonrelevanta acesteia in economia spetei. Probabil fara a-si da seama, confunda presupusa existenta la subsemnatul a unei dorinte de razbunare prin faptul ca am formulat o sesizare penala (resort care, chiar daca ar exista, nu are relevanta[16]), cu razbunarea col. Marin Constantin impotriva mea (care, chiar a existat si are relevanta[17]). Oricum, magistratul nu a constientizat sensul/directia manifestarii razbunarii, deoarece, la finalul Ordonantei, nu i-a conferit eficienta juridica, prezentandu-l pe col. Marin Constantin ca fiind un ingenuu.
6. Atat procurorul de caz cat si seful ierarhic superior al acestuia sunt in grava eroare atunci cand peioreaza pe ideea de posibila (observati, din nou, utilizarea termenului „posibila”, si nu „certa” / „dovedita”!) incalcare a unor prevederi legale care mi-ar fi reglementat conduita profesionala, in sensul ca acestea ”se refera la relatii inoportune cu anumite persoane” (filele 7-8 din Ordonanta din 31.10.2014 si fila 7 a Ordonantei din 15.12.2014).

Domnule presedinte,

Incerc sa explic in cele ce urmeaza, pentru a observa si dv. ce aberatie rezulta din preluarea necritica a unor puncte de vedere cazone si nejuridice ale SRI, de catre un magistrat, intr-un document oficial de procedura penala.  

Acele „anumite persoane” cu care mi s-a interzis insidios, implicit sau explicit, sa mai intretin legaturile preexistente interumane, sociale, ca prieteni personali si de familie sunt, nominal, parlamentarii: DANIEL SAVU, ION EPARU si MARIAN FLORIAN SANIUTA, pretextul fals fiind ca o continuare a comunicarii / contactelor cu acestia m-ar face vulnerabil deoarece acestia „dezvolta un potential contrainformativ care prejudiciaza SRI” (sic!).

Nu stiu in ce masura cunosc magistratii militari ca, de fapt, nu acestea sunt motivele reale, in conditiile in care persoanele chiar nu reprezentau o amenintare.

Adevaratele motive ale interdictiei constau in:

• teama de a ma afla in preajma acestor politicieni, care nu trebuiau sa cunoasca abuzurile si coruptia din SRI (existand prezumtia neintemeiata ca eu le-as devoala astfel de fapte), conducerea SRI avand reprezentarea ca eu am temeinice cunostinte despre astfel de ilegalitati / fraude (reamintesc, de exemplu, cazul Paltanea Corneliu);
• angoasele Marin Constantin, transpuse in idei fixe si preconcepute (preluate necenzurat de conducerea SRI), fara niciun corespondent in realitate, potrivit carora, prin natura relatiilor pe care le am cu acesti parlamentari din Prahova (fosti sau in exercitarea mandatului), as fi incercat sa determin (influentez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din functia de sef al unitatii teritoriale a SRI Prahova. Actiunile practice ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de subsemnatul, in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de aceste conexiuni politice, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin actiuni de natura a-l compromite. De altfel, periodic, col. Marin Constantin a avut inchipuiri personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.

Acum, ca a fost mutat la Dambovita incepand cu 01.07.2014, probabil are convingerea ca tot din cauza mea i s-a intamplat!

Asadar, acestea sunt motivele reale.

Dar, era inuman sa compromit, atunci, relatiile de o viata cu acesti oameni, numai si numai pentru ca unii decizionali, superiori, din SRI sunt alienati / instrainati de ceea ce inseamna viata sociala si de familie.

Oricum, dupa intreaga actiune a SRI impotriva mea si a acestora, in prezent, aceste relatii sunt  grav deteriorate[18].

Va expun cateva repere despre relatia cu fiecare:

SAVU DANIEL: Ne cunoastem din perioada studiilor liceale, de pe terenurile de sport unde se organizau campionate de handbal. Este inginer in specialitatea constructii aeronave. A fost ofiter SRI. In anii ‘90 am fost colegi de serviciu la Sectia Judeteana de Informatii Prahova a SRI. In perioada 2000 – iunie 2002, cand ambii eram temporar in rezerva, am fost colegi de formatiune politica. Intre 2001-2002, ing. SAVU DANIEL a fost directorul Sucursalei Regionale Muntenia – Sud a APAPS Bucuresti (fostul FPS) la care eu aveam functia de expert-jurist. A fost / este in doua legislaturi senator, membru al Comisiei permanente comune a Senatului si Camerei Deputatilor pentru controlul parlamentar asupra activitatii SRI.

EPARU ION: Este profesor universitar doctor in stiinte la Universitatea „Petrol-Gaze” Ploiesti. Il cunosc din perioada cand juca la echipa de fotbal Petrolul Ploiesti. A fost consilier local la Ploiesti. In anii 2000 – iunie 2002 am fost colegi la aceeasi formatiune politica. Intre aprilie 2012 – iunie 2014, am locuit cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea acestuia (contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti). Este deputat.

SANIUTA MARIAN FLORIAN: Ne cunoastem din clasa a I-a generala. Am fost, ani la rand, vecini de bloc in acelasi cartier ploiestean. Am fost colegi de clasa si banca in anii I si II de liceu la Colegiul National “Nichita Stanescu” Ploiesti (fost “C. D. Gherea”). Am fost colegi, la discipline sportive diferite (handbal, respectiv volei), la Clubul Sportiv Municipal Ploiesti (fosta Scoala Sportiva). A fost viceprimar al municipiului Ploiesti, prefect de Prahova, presedintele Agentiei Romane de Investitii Straine, ministru al Ministerului Afacerilor Interne in Guvernul Nastase, deputat in doua legislaturi, vicepresedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor, colonel in rezerva al M.Ap.N. Am lucrat cu sotia sa, in perioada octombrie 1998-decembrie 1999, la grupul de firme de protectie si paza „BIDEPA” Bucuresti, in care aceasta avea functia de director economic, in prezent fiind director general national al DALKIA ROMANIA.

Daca col. Marin Constantin a absolvit un liceu industrial de periferie (de petrol Teleajen, devenit ulterior Liceul Tehnologic Ludovic Mrazek), care a intrat in faliment si s-a desfiintat si, apoi, dupa un stagiu de muncitor la Combinatul petrochimic Teleajen, Scoala de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Bucuresti -Baneasa (arma Securitate), desfiintata si aceasta, neavand, probabil, pe acolo, colegi si prieteni de o asemena calitate si anvergura profesionala si socio-politica, nu este vina mea. Este posibil sa aiba complexe de inferioritate si sa fie frustrat, dar aceasta stare nu justifica atacurile impotriva persoanei mele, nedreptatile / ilegalitatile savarsite si nici folosirea abuziva a prerogativelor functiei militare. Interlocutorii si / sau asociatii dansului sunt persoane cu conexiuni in mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infractional:

– MIHAI DENIS alias „Pictorul”,

– STROESCU CLAUDIU, nepotul col. r. PALTANEA CORNELIU,

– SIA MADALIN DUMITRU zis „Mangiare”,

– URSE DAN despre ale carui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din Bucuresti (III)”; similar in urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan) urmarit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti” pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003, art. 7). La fond s-a pronuntat sentinţa penala nr.18/F din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești – Secţia Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Completul 7, recursul lui URSE DAN a fost respins in ds. nr. 3355/1/2012.

20. CU PRIVIRE LA FAPTELE DIN DENUNT, CARE SE CONSIDERA CA AU FACUT SI OBIECTUL DOSARULUI NR. 83/P/2014, SOLUTIONAT CU CLASARE PRIN ORDONANTA DIN 20.08.2014

Strict procedural, pe exceptie, se poate considera ca ne aflam in aplicarea principiului non (ne) bis in idem. Pe fond, insa, lucrurile nu stau asa.

Astfel, impotriva solutiei de clasare, din acest dosar 83/P/2014, s-a formulat plangere, care a fost respinsa de procurorul militar sef de sectie. Impotriva Ordonantei de respingere a plangerii, unul din denuntatorii din dosar, mr. (r) FLOREA DANIEL, a depus plangere la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Militar Bucuresti care, in ds. nr. 156/753/2014, a respins-o ca INADMISIBILA prin Incheierea din 17.12.2014[19], dupa trei amanari ale pronuntarii (ceea ce denota ca judecatorul nu a intrat pe fond, ci s-a pronuntat pe o exceptie, probabil a lipsei calitatii procesuale a denuntatorului).

Se observa ca, in realitate, pe fond, nu a existat niciun control judiciar asupra solutiei procurorului de caz.

Asadar, a se veni in ds. 109/P/2014 si a se sustine in Ordonanta de clasare, aspect retinut si de procurorul militar sef de sectie ca  „o parte din faptele sesizate in sarcina col. Marin Constantin au facut obiectul dosarului penal nr. 83/P/2014 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, cauza solutionata prin ordonanta de clasare adoptata la data de 20.08.2014, impotriva careia denuntatorul Florea Daniel a formulat plangere, aflata pe rolul instantelor militare competente”, in conditiile in care acele fapte nu au fost cercetate, este un artificiu procedural care, in stricta mea opinie, nu face cinste corpului de magistrati militari ai DNA.

Pe de alta parte, va rog a retine ca, urmare Referatului din 08.10.2014, procurorul militar de caz a primit aprobarea sa studieze ds. pen. nr. 83/P/2014, astfel incat a fost in masura sa observe ca in dosarul instrumentat de dansul erau multe elemente suplimentare, multe aspecte fie de noutate, fie de clarificare, intregire a ansamblului faptelor de coruptie savarsite de col. Marin Constantin.

De aceea, apreciez necesar a face referire la acest dosar, pentru a se constata precaritatea lucrarilor, comparativ cu cel in care s-a refuzat urmarirea penala pe motiv ca faptele au facut obiectul primului dosar (cerc vicios care, in final, a condus la rezultatul ca faptele nu au mai fost cercetate in niciun dosar: in nr. 83/P/2014 pentru ca nu s-a dorit, in nr. 109/P/2014, pe motiv ca s-ar fi pronuntat un alt procuror de caz asupra lor in celalalt dosar).

Cu privire la simulacrul de urmarire penala din ds. nr. 83/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 84/P/2014), arat ca, de fapt, procurorul de caz nu a efectuat acte corespunzatoare, efective, complete si serioase de urmarire penală, aceasta sustinere fiind motivata de urmatoarele argumente:

– nu s-au audiat martori-cheie in dosar, iar din declaratiile martorilor Gulianu Florin, Petre Sever si Tomescu Georgiana nu s-a retinut nimic, despre primul considerand util doar a-i stirbi credibilitatea prin exprimari de genul: a „vehiculat” date „nemultumit de trecerea sa in rezerva” si „pe fondul contestarii unor masuri sanctionatorii…” , fara insa a schita, macar, o contraargumentatie;

– nu s-au analizat declaratiile in raport cu realitatea si in interdependenta lor, sau, desi incriminatoare, au fost interpretate cu usurinta in favoarea presupusului faptuitor;

– s-au preluat, pro causa, ample citate din declaratiile presupusului faptuitor, col. Marin Constantin si ale martorului sau, Stroescu Claudiu,

– procurorul a fost contabilul şi depozitarul declaratiilor date de Marin Constantin si sotia acestuia, Marin Eugenia Simona (care, cu certitudine, cunoaste mai multe decat cele declarate, dar, desigur, omisiunile sunt motivate de faptul ca in cauza este sotul sau, dar, mai ales, prin disconfortul pe care i-l produce o eventuala devoalare, de fata cu acesta, a episoadelor din Penitenciarul Ploiesti petrecute cu denuntatorul Geana Dragos Marius);

– Ordonanta de clasare abunda in exprimari vagi, facute la modul general / in termeni generici, fara a se indica nimic concret: „din administrarea si valorificarea probelor administrate in cauza…” (fila 6), „Din cercetarile efectuate…” (fila 7), „Din verificarile efectuate…” (fila 8), „… se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.” (fila 10), „… din cercetarile efectuate in cauza…” (fila 11), „…din probele administrate in cauza…” sau, in acelasi registru „informatiile solicitate de la unele institutii publice” (fila 14) , astfel ca este complet neclar: ce verificari / cercetari s-au efectuat, unde si cu privire la cine / ce ?; care sunt „probele”, cu aratarea concreta a acestora ?; caror „institutii publice” li s-au solicitat informatii si la ce se refera aceste informatii ?; care sunt „celelalte mijloace de proba”, ca nici pe cele de referinta nu le indica ?

– „nu au fost identificate probe…” cu varianta „nu au putut fi identificate (nici) probe” (filele 9, 13).

Nu s-a dorit sa se observe ca fam. Marin are contractate urmatoarele credite[20]: 123.975 CHF (2007-Volksbank); 100.000 EURO (2007-ING); 82.373,22 RON (2008-BRD –Finance IFN). Nu si-a pus nimeni intrebarile legitime:

– care este cuantumul ratelor lunare ale acestor credite bancare ?

– daca veniturile lunare ale familiei (121.886 RON : 12 luni = 10157 RON / luna) permit nu numai achitarea acestor rate (a creditelor, a dobanzilor si a comisioanelor lunare, numai in contractul cu BRD Finance IFN cel de gestiune fiind de 164,70 RON/luna), dar si suportarea de catre o familie cu patru membri (fila 232 din dosar, declaratia MARIN EUGENIA SIMONA) a cheltuielilor cu „cosul zilnic” (cheltuielile cotidiene ale familiei, intretinerea a doi copii, plata taxelor, impozitelor, mobilarea imobilelor, utilarea lor, modernizari, reabilitari, amenajari, dotari cu alte accesorii, intretinerea acestor terenuri si constructii, reparatii; intretinerea a trei autoturisme KIA etc. etc.) ?;

Nota: Reamintesc ca, in perioada de referinta, acestea au fost: apartament 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat; vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 2000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure); un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert”, cu terenul aferent in discutie; alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile; imobilele parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv com. Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou.

– de unde a avut ofiterul 4.500 euro cash (in conditiile in care el insusi se plangea ca este impovarat de datorii la banci) pentru a-l imprumuta pe subordonatul preferat, col. CROITORU DANIEL, pentru ca acesta sa-si poata restitui imprumuturile imense proprii (a se vedea detaliile din sesizare);

– de unde a avut ofiterul suma de 22.380 RON pentru a achita „din mana”, in mai 2008, cu titlu de avans, pretul de 104.753,22 RON al celor trei autoturisme „KIA”

Din declaratiile sotilor Marin rezulta o grava contradictie cu privire la bunurile pe care le-au instrainat:

– la fila 216, Marin Constantin sustine ca Mihai Denis si Mihai Luiza au vandut partea lor indiviza din imobilul din Cartierul Albert; la fila 231, Marin Eugenia Simona sustine contrariul, respectiv ca s-a vandut medicului oftalmolog doar partea familiei Marin din imobil; aceste doua declaratii trebuiau coroborate cu declaratia martorului PETRE SEVER TUDOR (fila 248);

       – auto KIA PH-24-MES vandut lui Mihai Denis, cu chitanta de mana in 04.09.2011 nu este nici in prezent instrainat cu acte legale, nefigurand in proprietatea asa-zisului cumparator, deoarece acesta are sechestru asigurator pe TOATE bunurile.

21. La fila 235, Marin Eugenia Simona sustine ca nu facea acasa schimb de informatii de serviciu cu sotul sau, de niciun fel, dar din declaratia martorei Tomescu Georgiana (din 21.07.2014, fila 244 dosar), rezulta in mod plauzibil contrariul, aspectul nefiind elucidat de procuror;
22. Ce rezulta din declaratiile de avere ale celor doi soti Marin? Acestea sunt complete, reflectand fidel realitatea?
23. In declaratia din 23.07.2014 (fila 215), Marin Constantin declara ca nu il cunoaste pe STROESCU CLAUDIU. In aceeasi zi, in cadrul aceleiasi declaratii, Marin Constantin nu numai ca se contrazice, dar face o afirmatie extrem de interesanta, care ridica alte mari semne de intrebare (fila 218 dosar): „De fapt sechestrul[21] care urma sa se puna, se referea la Stroiescu Claudiu si nu la Mihai Denis”.

Pentru a adanci, parca, si mai mult, confuzia, Marin Constantin mai declara: „ Eu despre sechestru am aflat de la organele judiciare abia in luna mai 2014”.

Se impun intrebarile: ce cauta tocmai STROESCU CLAUDIU in aceasta „ecuatie” ?; la ce organ judiciar face referire martorul si de ce plaseaza momentul in luna mai a.c.?

1. Neinvestigarea reala a asa-zisei achizitionari a celor doua terenuri in suprafata totala de 3518 mp din Cartierul Albert (situate in Ploiesti si in Blejoi), care, in realitate, este dare / luare de mita.

De asemenea, cateva intrebari de bun simt se impun si la acest capitol:

– a fost audiat Cosma Mircea ?; dar Paltanea Corneliu?

– martorul Stroescu Claudiu a fost intrebat la audiere daca are teren vecin cu cel al col. Marin Constantin si un hotel („Albert”), pe numele soacrei, BARBU STEFANIA, sau / si sotiei sale, Mihaela, si daca terenul „vandut” lui Marin Constantin si Marin Eugenia Simona de catre Panaitescu Paul, nu era, in realitate, al lui si / sau al soacrei sale, BARBU STEFANIA, care a fost casatorita cu PALTANEA MIRCEA, fratele lui PALTANEA CORNELIU (fost sef al SRI Prahova, care l-a numit in functia de loctiitor al sau pe Marin Constantin si l-a protejat in intreaga perioada pana in decembrie 2005, cand a fost arestat pentru infractiuni coruptie si, ulterior, condamnat definitiv in trei dosare penale la pedeapsa inchisorii cu privare de libertate, dosarele fiind instrumentate de procurorul militar Vasile Doana din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari a DNA) ?;

– s-a facut confruntarea intre Marin Eugenia Simona si Geana Dragos Marius cu privire la realitatea confesiunii din penitenciar facuta de aceasta (care detinea functia de comandant sef adjunct al locului de detentie) unui detinut si, mai ales, cu privire la imprejurarile si motivele in / pentru care un ofiter de penitenciare cu functie de conducere i-a facut lui Geana Dragos-Marius o astfel de dezvaluire personala, de familie, care il incrimina grav pe sotul sau ?[22];

– cu privire la provenienta sumei de 112.000.000 lei (pretul declarat al terenului) si avand in vedere ca, in opinia mea argumentata, col. Marin Constantin a dobândit, per total, o avere nejustificata, care depășește veniturile realizate de acesta și familia sa, s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile ?

– cu privire la aceeasi chestiune, s-au cerut si obtinut date privind situatia financiara a col. Marin Constantin, in conditiile reglementate de art. 153 Cod procedura penala ?

Cred ca utilitatea acestora era incontestabila pentru identificarea tuturor veniturilor menite să justifice cheltuielile cu dobândirea averii în perioada 2000 – 2014 si stabilirea eventualei diferente nejustificate dintre veniturile legale si cheltuielile reale, efectiv facute, raportate la standardul sau de trai (pozitia socio-profesionala), cu atat mai mult cu cat cele ce s-au retinut ca surse ale platii pretului de 112.000.000 lei pentru achizitionarea terenului in octombrie 2001 (fila 8 a Ordonantei de clasare din dosarul nr. 83/P/2014) – este, din punctul meu de vedere, complet nerelevant / neconvingator, in conditiile in care enumerarea argumentelor nu acopera nici pe departe suma care se pretinde a fi fost economisita, deoarece:

– cuantumul imprumutului CAR al mamei ofiterului, care avea o modesta pensie de urmas de pe urma sotului, fost muncitor, nu putea fi consistent;

– imprumutul de 6.000.000 la Credit Bank este modic in raport cu cheltuiala despre care vorbim, respectiv 112.000.000 lei;

– cresterile salariale ale celor doi soti au fost fie minore (cea de la trecerea sotiei in corpul ofiterilor), fie insuficient de mari (numirea ofiterului in functia de al doilea loctiitor al sefului unitatii, col. PALTANEA CORNELIU), incat sa fi fost de natura a acoperi, nici chiar totalizate, pretul terenului;

– s-a evitat a se lua in calcul cheltuielile cotidiene ale familiei, „cosul zilnic”, intretinerea a doi copii, plata taxelor, impozitelor, mobilarea imobilelor, utilarea lor, modernizari, reabilitari, amenajari, dotari cu alte accesorii, racordari la utilitati – cu avize, acorduri, aprobari[23], intretinerea acestor terenuri si constructii, reparatii etc. etc.;

– s-a evitat a se afla de unde a avut ofiterul 4.500 euro cash (in conditiile in care el insusi se plangea ca este impovarat de datorii la banci) pentru a-l imprumuta in 2012 pe col. Croitoru Daniel, subordonat, pentru ca acesta sa-si poata restitui imprumuturile imense proprii;

– nu s-a verificat (nici nu s-a dorit) ca, in perioada de referinta oct. 2001 – 2014, ofiterul a dobandit, pe langa acest teren de 3518 mp, si:

• apartament cu 3 camere ultracentral Ploiesti, complet si modern mobilat si utilat (achizitionat de la SRI);
• vila de lux la Nistoreşti-Breaza (175 mp construiti, parter si mansarda, 3 dormitoare, 3 grupuri sanitare, living cu dining, bucatarie, 3 terase, 3 garaje, complet mobilata si utilata), casuta de gradina, cu terenul aferent de 2000 mp cu livada si pomi-arbusti ornamentali, avand in spate padure);
• un imobil rezidential duplex, „la gri”, in Cartierul de lux „Albert”, cu terenul aferent in discutie;
• alt teren ultracentral pentru constructii rezidentiale in orasul climateric Breaza, in suprafata de 700 mp, cu toate utilitatile;
• 3 (trei) autoturisme noi marca „KIA”;
• lucrari si servicii de modernizare / reabilitare ale vilei / curtii de la Breaza (achizitionata in 2007 cu imprumut de la subalternii col. PRUNA EUGEN – ulterior sanctionat disciplinar si eliberat din functia de sef sector si col. SIRBU DRAGOS FLORIN- ulterior promovat ca loctiitor al sau pentru informatii operatiuni, direct din functia de sef de cadre) si ale imobilele parintilor si socrilor din sat Pantazi, com. Valea Calugareasca, respectiv Aricestii Rahtivani, sat Targsoru Nou, folosind abuziv autovehicule si cadre ale UM 0735 Ploiesti.

(A se vedea anunturile cu privire la vanzarile de imobile postate de MARIN CONSTANTIN pe internet, cu nr. de telefon de serviciu al SRI, 0726141644, ulterior al sotiei, 0727783783, anexate de subsemnatul la sesizarea penala)

Concluzia este ca nu s-a dorit aflarea adevarului.

In cazul in care s-ar fi efectuat o adevarata urmarire penala, iar aceasta s-ar fi condus dupa lege si cu impartialitate, as fi avut reprezentarea ca cele sesizate de mine nu sunt si nu pot fi, in mod obiectiv, confirmate, ca nu exista dovezi ale vinovatiei persoanelor nominalizate din SRI si, deci, implicit, ca, in mod corect, nu s-a pasit la tragerea la raspundere penala a unor persoane nevinovate.

Mi-as fi prezentate scuze, public, tuturor persoanelor asupra carora am lansat aceste acuzatii (chiar daca am facut-o cu buna credinta, convins fiind la un moment dat ca sunt vinovate) si as fi notificat in scris unitatea de parchet ca nu ma mai consider vatamat in drepturile mele si ca nici interesele generale fundamentale ale statului de drept nu au fost lezate.

Contrar, imi mentin convingerea (care, in acest moment, este si mai puternica) asupra imprejurarii ca, desi „este fapta” si ca vinovatia incumba persoanei / lor nominalizate, totusi prin cele doua ordonante faptele penale au fost musamalizate si presupusii faptuitori „albiti”.

Pe cale de fireasca consecinta, va adresez respectuoasa solicitare de a examina lucrarile de urmarire penala si de a verifica temeinicia si legalitatea solutiei, inclusiv prin prisma criticilor formulate in plangerea formulata impotriva Ordonantei de clasare si disjungere din 31.10.2014, menţinută prin Ordonanţa nr 91/II-2/2014 din 19.09.2014, a procurorului militar șef secţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari, prin care s-a dispus respingerea plângerii.

24.12.2014

DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII MILITARE DE APEL BUCURESTI

[1] Mi-am luat permisiunea a contura cateva astfel de comentarii critice referitoare la urmarirea penala in caz, in conditiile in care, la inceptul anilor ’90, am exercitat functia de procuror la Procuratura Locala a Sectorului 4 Bucuresti si, apoi, la Procuratura Locala Ploiesti (anterior si ulterior profesand numai in specialitati juridice), activitati in timpul / contextul carora – cu onestitate va confiez – nu am mai intalnit conduite profesionale asa de evident contrare legii si deontologiei profesionale si nici acte procedural penale viciate pe fond si forma, la nivelul intalnit in acest dosar nr. 109/P/2014 (la care s-a reunit ds. nr. 125/P/2014).

[2] Poate fi vizualizata pe site-ul oficial al Senatului, precum si pe diferite alte site-uri pe internet.

[3] Pagina 108.

[4] Contestatia s-a depus la unitatea „Cabinet Director”.

[5] In extremis, si seful comisiei care a solutiont contestatia, ar fi fost indrituit sa o expedieze, dar tot sub semnatura directorului SRI.

[6] In conditiile in care Contestatia nu a fost transmisa pe fluxul comandantului (nici nu era normal), ci fusese expediata nemijlocit directorului SRI, personal, in plic inchis si sigilat, prin echipele de curiei ai unitatii de transport corespondenta clasificata.

[7] Aceasta chiar nu imi apartine. SRI face o confuzie grava intre mine si mr. FLOREA DANIEL si dovedeste, inca odata, graba, superficialitatea si reaua credinta cu care a actionat.

[8] Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, ds. nr. 395/42/2014.

[9] Petitie inregistrata cu nr. 4c-20/131/26.08.2014.

[10] Din datele cunoscute (neverificate), ar rezulta ca a intervenit personal pe langa MIRCEA COSMA, fostul si actualul presedinte al Consiliului Judetean Prahova, caruia i-a solicitat sprijinul constand in demersuri (intermediate de CORNEL NANU – primarul comunei prahovene Cornu, aflat in anturajul apropiat al premierului ADRIAN NASTASE), de a i se aranja o intalnire cu demnitarul. In considerarea persoanelor intermediare, Prim – ministrul a acceptat sa-l primeasca la Cornu, intr-un weekend, finalul fiind ca, la interventia  ulterioara a premierului, prim-adjunctul directorului, g-ral. brig. IANCU VASILE (prieten si protector al lui PALTANEA, „cumparat” inca din perioada cand era sef COZ Muntenia), a ordonat ca MARIN CONSTANTIN sa nu mai fie pedepsit. Astfel, din date de asemenea neverificate, g-ral. brig. EUGEN GRIGORESCU a dispus sa se efectueze o noua constatare tehnica grafologica (prima il incrimina pe MARIN), care a schimbat rezultatul si l-a absolvit, astfel, pe cel in cauza de raspundere pentru faptele comise.

[11] Asupra mr. TEODORESCU VALENTIN, col. Marin Constantin si g-ral. lt. Coldea Florian au facut presiuni ulterioare si i s-a creat un anumit tip de atmosfera in unitate, incat acesta a demisionat din SRI. Prin Decretul nr. 874/07.12.2012, in vigoare de la 12.12.2012, Presedintele Romaniei l-a numit in functia de procuror, in prezent ocupand, cu delegatie, functia de prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Secuiesc.

[12] In ambele cauze, urmare interventiei protective a SRI, de a nu i se altera imaginea prin condamnarea si a altor ofiteri (existau deja in faza de judecata cazurile precedente ale col. Paltanea, Bucur, Dumitrache, gen. Soare, Zamfir etc.), s-a dispus NUP / clasare. Convingerea mea intima, bazata pe o cunoastere concreta a situatiilor, este ca acolo „a fost fapta si vinovatie”, dar nu eu sunt cel competent a ma pronunta.

[13] A se vedea, pentru o ilustrare si mai relevanta a ideii pe care doresc sa o expun, urmatorul exemplu conferit de Decizia penală nr. 125/A/2012 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia în data de 24 octombrie 2012: „deşi inculpatul B.G. nu apare pe înregistrarea video ca lovind partea vătămată, acesta se afla în baie cu ceilalţi inculpaţi, iar din moment ce concluziile certificatului medico-legal indică şi existenţa unor leziuni produse în altă împrejurare decat cele care apar filmate, singura concluzie logică ar fi că aceste leziuni s-au produs ca urmare a loviturilor din baie, unde se afla şi inculpatul B.G.”

[14] În dreptul interbelic, legea incrimina şi pedepsea sub denumirea generală de abuz de putere orice activitate ilegală a funcţionarului public, care ar consista, fie din uzurparea unei atribuţii, fie dintr-un abuz al puterii sale legale, fie dintr-un exces de competenţă, ori abătându-se în orice mod de la îndatoririle inerente funcţiei sale printr-o activitate pe care legea nu o considera infracţiune şi care ar fi fost săvârşită în scopul de a procura cuiva pe nedrept un folos sau a-i cauza o pagubă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi când asemenea activităţi ar fi fost îndeplinite în scopul de a constrânge pe nedrept o persoană să facă sau să nu facă sau să sufere ceva (I.Ionescu-Dolj, Comentare, în “Codul penal Carol al II-lea adnotat”, vol. II, Partea specială, I, Socec, Bucureşti, 1937, p.129 şi urm.).

[15] Hotararea din 8 ianuarie 2013 in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei

[16] Existenta eventualei mele dorinte de razbunare nu are relevanta, asa cum i-a conferit-o procurorul (in sensul ca, chiar daca ar fi izvorat dintr-un astfel de sentiment, faptele denuntate trebuiau cercetate).

[17] Actul de razbunare a col. Marin impotriva mea explica tot esafodajul pseudo-juridic care mi s-a inscenat, raportul intocmit de acesta, care a stat la baza verificarii speciale, a prezentand conducerii SRI fapte neadevarate, inventate, existente doar in imaginatia sa securistica.

[18] Relatiile interpersonale cu SAVU DANIEL si EPARU ION au “inghetat” dupa episodul / faptele intamplate la sfarsitul lunii august – inceputul lunii septembrie 2014, imprejurari relatate si consemnate detaliat in declaratia de martor a subsemnatului din data de 24.09.2014 (filele 53-56 din ds. nr. 109/P/2014), pentru care s-a si disjuns cauza.

[19] Solutia pe scurt: În baza art. 341 alin. (6) lit. a) C.proc.pen.; Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul FLOREA DANIEL , împotriva Ordonanţei cu nr. 83/P/2014 din 28.08.2014 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari – menţinută prin ordonanţa nr 91/II-2/2014 din 19.09.2014, a procurorului militar șef secţie din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârșite de militari, prin care s-a dispus respingerea plângerii.

[20] Sursa: declaratia de avere a lui MARIN EUGENIA SIMONA, site-ul ANP.

[21] Nearticulat probabil dintr-o eroare de tehnoredactare.

[22] De altfel, cele mai logice intrebari, ale caror raspunsuri “arunca in aer” toata apararea facuta de procuror (si nu de vreun avocat ales ori din oficiu) pentru a-l absolvi de orice vinovatie pe col. Marin, rezulta din aplicarea aceleiasi metode reductio ad absurdum: admitand ca adjuncta comandantului Penitenciarului Ploiesti nu i-a confiat detinutului Geana Dragos-Marius chestiunea terenurilor din Albert, cu toate detaliile expuse de acesta in denunturi, atunci: 1. De la cine cunoaste fostul detinut ca seful SRI Prahova se numeste Marin Constantin si ca sotia acestuia se identifica a fi chiar Marin Eugenia Simona, comisar de penitenciare? 2. De la cine si in ce imprejurari a aflat Geana ca cei doi soti sunt proprietarii unui teren in Cartierul Albert ? 3. Cum a putut cunoaste denuntatorul suprafata terenului (indicata corect), anul exact al dobandirii (2001) si conditiile in care ar fi fost primit ? 4. De ce l-a indicat pe Stroescu Claudiu ca „vanzator”, si nu pe oricare alta persoana (in conditiile in care este sigura ipoteza reala ca acesta este persoana incriminata, fiind casatorit cu Mihaela (nascuta PALTANEA, fiica lui PALTANEA MIRCEA), nepoata fostului sef al SRI Prahova, PALTANEA CORNELIU, protectorul lui Marin Constantin si este cert ca acesta il cunostea mai demult pe Stroescu de la unchiul sotiei sale; aceasta cu atat mai mult cu cat Stroescu Claudiu si soacra sa, Barbu Stefan(i)a, au multe terenuri cu o mare suprafata in zona „Albert”, fiind riverani cu terenul care, din 2001, figureaza pe numele Marin Constantin si Eugenia Simona si, similar, se localizeaza tot in Ploiesti cu prelungire in Blejoi  ?  

^[23] Numai pentru certificatul de urbanism se cer urmatoarele tarife minimale: Aviz apa – 85 lei -Aviz salubritate – 70 lei, Aviz mediu – 100 lei, Aviz Electrica – 70 lei, Aviz ANIF -300 lei, Aviz gaze – 130 lei, Studiu geo – 550 lei, Taxa autorizatie constructie (la primarie) – 1000 lei, Ridicare topo – 900 lei, plus taxele notariale pentru legalizari acte, anexe pentru electrica si gaze, carte funciara etc.

Vanzare vile proprietar Ploiesti Albert. De vanzare vila din Beton cu 2 etaje. Ploiesti-Albert,vila 2013,p+1+m,sc=250mp

Top of Form

Tip tranzacţie

Tip proprietate

Bottom of Form

Adauga anunt

Imobiliare Prahova

• Vanzare in apropierea unei Zone Locuite Albert Ploiesti

Ploiesti-Albert,vila 2013,p+1+m,sc=250mp

Vila Parter+2 etaje+M, 335 m² teren in zona Albert – Ploiesti, Prahova

Vila Parter+2 etaje+M cu 6 camere, suprafata utila 210 m², teren în suprafata de 335 m². nemobilat.
Are 3 balcoane, 3 grupuri sanitare.
Constructie din Beton, perioada 2007 – prezent.

ID: 135855 | adaugat acum 1 an

Aceasta oferta a fost dezactivata.
Puteti cauta aici alte oferte echivalente pe portal.

Mihai Proprietar

• Prahova
• Localitate: Ploiesti
• Zona: Albert
• Reper: Vizavi de kia motors
• Numar etaje: Parter+2 etaje
• Numar camere: 6
• Numar dormitoare: 4
• Suprafata utila: 210 m²
• Suprafata construita: 250 m²
• Suprafata teren: 335 m²
• Deschidere: 12 m
• Nr grupuri sanitare: 3
• Numar balcoane / terase: 3
• Amplasament: în apropierea unei Zone Locuite
• Extranivele: Mansarda
• Detalii: Nemobilat
• Utilitati: Telefon, Internet, CATV, Gaze, Curent electric 220V, Curent electric 380V, Apa, Canalizare
• Vedere: Vedere stradala
• Strazi: Amenajate
• Acces: Stradal
• Constructie din: Beton
• Perioada constructie: 2007 – prezent
• Acte: Cadastru, Intabulare, Inscris la financiar, Certificat de urbanism, Autorizatie de construire
• Destinatie recomandata: Rezidenta, Birou, Comercial, Vacanta, Centru de afaceri, Magazin, Depozit, (mini) Hotel / Pensiune, Cabana

contacteaza proprietarulsalveaza proprietatea la favorite

Alte informatii: ploiesti-albert,accces DN1,vila la stadiul de gri,sc=250mpm,teren 335mp,apa,gaze,lumina,canalizare,ideala locuit sau spatiu comercial

Adresa completa: Judetul Prahova, localitatea Ploiesti, zona Albert, republicii, nr. 238

Alege locuinta

Top of Form

• Vanzare     Inchirere
• Pret Min:
  €

Bottom of Form

Anunturi imobiliare

» Imobiliare Prahova

» Imobiliare Ploiesti

» Imobiliare Republicii

» Vanzari Vile Republicii Ploiesti Prahova

Vanzare Vila Republicii Ploiesti , 85000 €

21 Noiembrie 2013

• • Pret Vanzare:85000 €
  • Suprafata Totala 175 m²
  • Telefon:

B-dul republicii nr.238 (albert) – vila – la gri 85.000 euro o. republicii nr. 238 – cartier albert- p,e,m – zona privata de vile – acces direct din bulevardul republicii, suprafata utila 175 mp, teren 335, toate utilitatile, la exterior la gri (pregatita pentru a-i aplica vopseaua decorativa), la interior la rosu (caramida). pret negociabil 85.000 euro o.

[1] Poate fi vizualizata pe site-ul oficial al Senatului, precum si pe diferite alte site-uri pe internet.

[2] Pagina 108.